Prestigioasa revistă Nature a realizat un clasament al celor mai importante momente care au avut loc în lumea ştiinţei în anul 2012, relatează www.blitzquotidiano.it
Aşa cum ne-au obişnuit de câţiva ani, redactorii revistei Nature au realizat un clasament cu cele mai marcante descoperiri din lumea ştiinţei în anul care se pregăteşte cu paşi repezi de final. Potrivit clasamentului dat recent publicităţii, bosonul Higgs, particulă considerată ca fiind cheia de boltă a structurii fundamentale a Universului, este principala descoperire ştiinţifică a anului 2012. Existenţa lui a fost postulată în 1964 de fizicianul britanic Peter Higgs şi de colegii acestuia Robert Brout şi François Englert. 50 de ani mai târziu şi după investiţii de peste patru miliarde de dolari, două echipe internaţionale de fizicieni au dezvăluit, în sfârşit, existenţa bosonului Higgs, pe 4 iulie, după o serie de experimente desfăşurate la Large Hadron Collider (LHC) al CERN, din apropiere de Geneva, care este cel mai mare accelerator de particule din lume. Pe locul doi în clasament se află succesul cercetătorilor ruşi, care după treizeci de ani de forări au reuşit, în sfârşit, să treacă de stratul de gheaţă antarctic şi să scoată la iveală secretele misteriosului lac subglacial Vostok. Acest mister, vechi de peste 20 de milioane de ani, a rămas izolat sub stratul de gheaţă gros de patru kilometri de la Polul Sud. Acest lac subglacial, care are suprafaţa statului american Ontario, măsurând aproximativ 250 de kilometri lungime şi 50 km. lăţime şi având o adâncime de 1.000 de metri, este cel mai mare lac subglacial ascuns sub stratul gros de gheaţă de la Polul Sud. Din câte se pare, cercetătorii „s-au oprit din săpat la o adâncime de 3.768 de metri, când au ajuns la suprafaţa lacului subglacial“, după cum a declarat o sursă apropiată echipei de specialişti. Exploratorii speră că lacul le va oferi posibilitatea de a descoperi forme de viaţă necunoscute şi va arăta cum a evoluat viaţa înainte de perioada de îngheţ. În cadrul expediţiei de pe lacul Vostok, urmărită atent de NASA şi Agenţia Spaţială Rusă, cercetătorii speră să descopere forme noi de viaţă. În plus, ei speră să vadă şi cum sunt condiţiile pe Europa, unul dintre sateliţii lui Jupiter, pe care se crede că ar exista, de asemenea, apă în formă lichidă sub un strat gros de gheaţă.
Momente esenţiale
La rândul lor, cercetătorii britanici doresc să realizeze o expediţie similară la lacul Ellsworth, unul dintre lacurile subglaciare, foarte adânci, din Antarctica, pentru a demonstra care sunt riscurile creşterii rapide a nivelului mărilor din cauza schimbărilor climatice. Sedimentele de pe fundul lacului Ellsworth, situat la mare adâncime sub nivelul mării şi îngropat sub circa trei kilometri de gheaţă, pot include resturi de scoici străvechi, care pot aduce informaţii preţioase legate de momentul în care a avut loc ultima perioadă de dezgheţ. Printre cele mai importante momente din lumea ştiinţei se află misiunea robotului Curiosity pe Marte. Evenimentul a avut loc la aproape o lună după descoperirea bosonului Higgs. Imaginile şi datele despre misiune au fost transmise în timp real pe Twitter, pe măsură ce erau primite prin transmisiune radio. Curiosity va sta pe Marte, durata estimată de NASA pentru misiune fiind de aproximativ 22 de luni, timp în care va uza de tot echipamentul cu care e dotat. Vehiculul are 17 camere disponibile şi diverse instrumente pentru examinarea solului. De asemenea, printre momentele esenţiale remarcate de redactorii revistei Nature se numără şi condamnarea la şase ani de închisoare a geologilor italieni care au subapreciat efectele cutremurului din L’Aquila, de pe 6 aprilie 2009, o sentinţă care a creat un precedent în lumea ştiinţifică. Din listă nu putea să lipsească proiectul ENCODE, o colaborare internaţională a 442 de oameni de ştiinţă. Aceştia au pus la punct Enciclopedia Elementelor ADN, poreclită ENCODE (codificare). În peste nouă ani de cercetare s-a arătat că genele sunt doar un element dintr-o „listă lungă de componente“ care alcătuiesc genomul uman. În loc să fie în mare parte nefolositor, 80% din ADN are o funcţie şi ENCODE este enciclopedia care descrie tot ceea ce face acesta. Eric Green, director al Institutului Naţional de Cercetare a Genomului Uman (care a realizat proiectul ENCODE), a declarat că „ceea ce am învăţat de la ENCODE este cât de complicat poate fi genomul uman şi ce coregrafie incredibilă creează numărul imens de întrerupătoare care dictează modul în care sunt folosite genele“.
