Peste 20 de ani, drogurile vor fi, din câte se pare, mai puţin chimice şi tot mai… tehnologice. Cel puţin aceasta este părerea lui Rohit Talwar, fondatorul Fast Future Research, o organizaţie britanică al cărei obiect de studiu îl reprezintă noile tendinţe, relatează Wired.it. Jocuri video capabile să altereze realitatea, şocuri electromagnetice cerebrale cu efecte halucinogene, substanţe narcotice realizate pe baza propriului ADN pentru a maximiza senzaţiile de euforie, nanoparticule pentru transportarea substanţelor stupefiante doar către anumiţi centri neuronali, acestea sunt doar câteva dintre ipotezele lansate de specialistul britanic. De exemplu, stimularea magnetică transcraniană sau Tsm, un fel de electroşoc uşor, care alterează activitatea neuronilor în mod reversibil, ar putea înlocui drogurile tradiţionale, reproducând efectele euforice, fără a avea efecte devastatoare asupra creierului. Însă un astfel de scenariu chiar este realist? „Este adevărat că prin intermediul stimulării magnetice cerebrale este posibilă suscitarea unor percepţii senzoriale neconforme cu realitatea înconjurătoare. Dispozitivul, care este o mică sondă în forma cifrei 8, prin poziţionarea pe craniu, generează un uşor câmp magnetic care poate stimula sau inhiba cortexul vizual, auditiv sau motor. Această stimulare este folosită, de exemplu, în tratamentul pacienţilor schizofrenici care au halucinaţii sau aud voci. Teoretic, ar putea fi utilizată pentru suscitarea unor senzaţii similare celor produse de substanţele stupefiante. Însă, sincer, mi se pare o ipoteză greu de imaginat. Este vorba de aparate sofisticate, costisitoare, care necesită personal specializat“, a explicat Raffaella Rumiati, specialist în cadrul Şcolii Internaţionale de Studii Superioare Avansate din Trieste.
Dependenţi de… tehnologie
Însă să încercăm totuşi să ne imaginăm că, în 2030, tinerii în loc să fumeze o ţigaretă de marihuana sau să ia o pastilă de ecstasy în discotecă vor prefera să îşi administreze câteva impulsuri magnetice cerebrale. Însă aşa ceva ar putea da dependenţă precum drogurile? „Dacă ar funcţiona, da, este nevoie de foarte puţin timp pentru a deveni dependenţi de ceva ce ne place“, este de părere Gaetano Di Chiara, farmacolog şi psihiatru în cadrul Universităţii din Cagliari. De asemenea, posibilitatea ca un simplu joc video imersiv (de realitate virtuală) să fie capabil să „ne dea peste cap“ nu îi surprinde prea mult pe cercetătorii care cunosc modul în care funcţionează creierul uman. „Puterea de autosugestie joacă un rol determinant. Studii recente au demonstrat că şi tehnicile de meditaţie pot modifica în mod consistent plasticitatea neurală a practicanţilor. Şi un anumit tip de muzică îi poate ajuta să intre în transă pe cei care caută astfel de efecte“, spune Rumiati. De altfel, în acest mod, pentru o bună perioadă de timp au devenit populare în reţea aşa-numitele „droguri sonore“, mai precis fişiere mp3, disponibile pe internet, care promiteau călătorii mentale incredibile, doar purtând o pereche de căşti.
