Harta bunei dispoziţii
Biroul pare să fie locul în care iau naştere cele mai mari tensiuni şi unde şi cel mai bine dispus dintre muritori devine ursuz şi irascibil. Cel puţin aceasta este concluzia unui studiu publicat de revista Science şi preluat de cotidianul italian La Stampa. Potrivit studiului, cei mai mulţi dintre oameni se trezesc bine dispuşi dimineaţa, însă odată ajunşi la serviciu toată această stare de bine dispare. Pentru studiul lor, cercetătorii americani Golder Scott şi Michael Macy de la Cornell University au analizat milioane de mesaje transmise prin intermediul Twitter, realizând o adevărată „hartă mondială a dispoziţiei“. Articolul publicat de Science demonstrează faptul că persoanele din toată lumea prezintă schimbări ale stării sufleteşti în ritmuri similare, în ciuda culturilor diverse şi a zonelor geografice şi religiei diferite. Studiul celor doi specialişti americani a analizat 509 milioane de „tweet“ – scurte mesaje şi comentarii publicate pe microblog – scrise de 2,4 milioane de utilizatori din 84 de ţări în interval de doi ani. După cum reiese din mesaje, cei mai mulţi dintre utilizatori sunt mai fericiţi dimineaţa, cu puţin timp înainte de miezul nopţii şi în weekend, fapt ce demonstrează că starea sufletească se poate modifica în funcţie de stresul legat de serviciu. În general, oamenii se trezesc bine dispuşi, iar, odată cu trecerea orelor, această stare de bine începe uşor, uşor să dispară.
Lene de weekend
În plus, harta dispoziţiei sufleteşti la nivel global a demonstrat, de asemenea, că la sfârşitul săptămânii buna dispoziţie matinală este „întârziată“ cu aproximativ două ore, pentru că oamenii se trezesc mai târziu. Aceste şablonuri sunt prezente în toată lumea, variind doar în funcţie de programul de serviciu. De exemplu, cele mai pozitive mesaje transmise de utilizatorii din Emiratele Arabe Unite ating apogeul vineri şi sâmbătă, pentru că aici săptămâna de muncă începe duminica şi se termină joia. Pentru a-şi duce la bun sfârşit studiul, cercetătorii au folosit un program de analiză pe text, numit „anchetă lingvistică şi numărare cuvinte“, care a analizat zeci de milioane de mesaje şi a măsurat efectul emoţiilor pozitive (cum ar fi entuziasmul, bucuria, vivacitatea etc.) sau emoţiile negative (anxietatea, teama, furia, vina, dezgustul) exprimate de texte. „După părerea mea, în acest studiu există o eroare de fond, omogenitatea rezultatului este legată de faptul că utilizatorii Twitter se aseamănă peste tot, de exemplu, sunt extrovertiți şi au cunoştiinţe tehnologice şi activităţi lucrative similare. Altfel spus, Twitter este folosit de oameni care se aseamănă. Este evident că, în momentele de relaxare, precum weekendurile, oamenii sunt mai liniştiţi şi scriu mesaje prin care transmit stări pozitive. Cu toate acestea, consider că dacă studiul ar fi fost realizat pe un eşantion de persoane diferite între ele, rezultatul ar fi fost probabil diferit“, este de părere psihiatrul Tonino Cantelmi, de la Universitatea LUMSA din Roma.
