Dintre cele 180 de articole ştiinţifice publicate de Einstein, în jur de 40 conţineau erori semnificative. Dacă astăzi avem penicilină şi vaccinuri, un mare merit îl au greşelile comise de inventatorii lor, care căutau cu totul altceva. Însăşi evoluţia fiinţei umane continuă graţie micilor erori.
Dacă până şi cel mai mare om de ştiinţă din toate timpurile greşea de multe ori şi nu îşi bătea prea mult capul din cauza erorilor, de ce un elev din zilele noastre ar trebui să se abţină să ridice mâna şi să dea un răspuns care îi trece prin cap în acel moment, fără să se teamă că va fi penalizat pentru greşeala sa? Pornind de la această dilemă, la Paris a avut loc recent Festivalul greşelii, intitulat „Détrompez-vous!“. Obiectivul organizatorilor a fost acela de a-i apropia pe tineri de ştiinţă şi de a-i incita pe cei mici să fie îndrăzneţi, să aibă idei noi şi să iasă din anonimat făcând propuneri inedite. Pentru că, sunt de părere specialiştii, greşeala este un cuvânt care la origine înseamnă „a te abate de la drumul obişnuit“. Şi nu există nici un mare om de ştiinţă care să fi cunoscut succesul fără să fi navigat mai întâi într-un ocean de concluzii greşite.
Festivalul greşelii
Paşii greşiţi din istoria ştiinţei au fost punctul central al festivalului parizian, alături de percepţiile false pe care ni le sugerează creierul, care ne învaţă să fim sceptici chiar şi în faţa celor mai evidente observaţii. Participanţii la eveniment au avut ocazia să afle pe propria piele că la o concluzie corectă se poate ajunge în mai multe feluri, ei având ocazia, de exemplu, să combine diferitele ingrediente ale unei reţete. „Pentru majoritatea obiectelor care ne înconjoară nu există o singură utilizare concretă. Fantezia şi capacitatea de a inova sunt virtuţi importante, care trebuie cultivate“, a explicat Girolamo Ramunni, profesor la Conservatorul Naţional de Arte şi Meserii din Franţa şi totodată unul dintre organizatorii festivalului. Festivalul francez are drept obiectiv să îi apropie pe tineri de ştiinţă şi să le demonstreze acestora că un răspuns greşit şi o notă proastă la şcoală nu înseamnă neapărat un viitor sumbru. Evenimentul a fost organizat după un raport al Ocse, care scotea în evidenţă teama elevilor francezi de a ridica mâna şi de a răspunde, riscând să fie luaţi peste picior de colegi. „Prin ştiinţă nu înţelegem doar matematică şi fizică, ci şi disciplinele umane. Este important să ştim să ne recunoaştem propriile greşeli, să reuşim să le acceptăm în faţa noastră şi a celorlalţi şi să ne spunem «am greşit, trebuie să caut altă soluţie»“, a explicat Ramunni. În opinia profesorului francez, dialogul, discuţia şi compararea sunt unele dintre „elementele de bază ale ştiinţei, precum şi unul dintre ingredientele esenţiale ale traiului în comun“. Pentru Ramunni, atunci când corectăm un copil care goleşte un coş de hârtii pentru a-l folosi drept scaun înseamnă să „îi sterilizăm fantezia, obligându-l să respecte nişte reguli care s-au consolidat din pură lene mentală“.
