De jumătate de secol, pilulele contraceptive au devenit un element esenţial din viaţa oricărei femei, una din trei femei de pe Bătrânul Continent având mereu asupra sa blisterul cu anticoncepţionale.
Mereu în geantă, pe noptieră înainte de culcare, dimineaţa, lângă periuţa de dinţi. Un lucru este cert. De 50 de ani, anticoncepţionalele au devenit un element esenţial, de care femeile nu trebuie în nici un caz să uite. O europeancă din trei are mereu la purtător deja celebrul blister. La început, pilulele păreau mici obiecte neidentificate şi se numeau Enovid. Au fost lansate pe piaţa americană pe 9 mai 1960. „Pilula care a eliberat sexul“, scria Times cu litere de o şchioapă. Cu timpul, pilula a primit denumiri din ce în ce mai puţin ştiinţifice, însă mult mai feminine: Arianna, Minesse, Yasmine, Kaira. Ambalajele au devenit colorate, blisterul a luat diverse forme geometrice, fiind pătrat, dreptunghiular sau rotund. După descoperirea revoluţionară a biologului american Gregory Pincus, cercetările au ajuns atât de departe încât astăzi există peste 40 de tipuri de anticoncepţionale, cu sau fără estrogen, cu mai mult sau mai puţin progesteron, „mini“ sau „light“, mono sau trifazice. De aproximativ un an a fost lansată şi pilula „bio“, complet naturală, care conţin etinil-estradiol, acelaşi estrogen produs de organismul femeilor.
Sigure şi populare
Indiferent de formele pe care le îmbracă, este cert că anticoncepţionalele continuă să fie cea mai sigură şi mai populară metodă contraceptivă. Indicele Pearl, care măsoară numărul de sarcini nedorite, este de 0,1 la sută, faţă de 2 la sută în cazul prezervativului sau de 20-30% în cazul metodei coitului întrerupt (coitus interruptus), cunoscută ca şi metoda retragerii. Potrivit studiilor efectuate la nivel european, femeile care folosesc anticoncepţionale au o viaţă sexuală mult mai activă decât semenele lor care recurg la alte metode contraceptive. „Ani la rând am asistat la un fel de demonetizare a acestei metode, asociată cu apariţia sterilităţii permanente, a patologiilor tumorale şi cardiovasculare. Acţiunea pilulei contraceptive este reversibilă. După oprirea administrării pilulelor poate surveni o sarcină în condiţii absolut normale“, a declarat ginecologul italian Giovanni Monni. Un studiu dat publicităţii de British Medical Journal a confirmat faptul că femeile care folosesc anticoncepţionale prezintă un risc mai mic de apariţie a tumorilor la ovare sau la uter şi a evidenţiat şi o reducere a mortalităţii din cauza unor maladii cardiovasculare. Şi efectele secundare, cel puţin cele grave, au fost diminuate.
Istorie şi prezent
Cea care l-a convins pe Pincus de necesitatea realizării unui contraceptiv oral a fost activista americană Margaret Sanger, fondatoarea Planned Parenthood Federation. În anii ‘50, experimentele pentru noua pilulă au fost realizate pe femei-cobai din Porto Rico, Haiti şi Mexic. După ce agenţia americană în domeniul medical „Food and Drug Administration“ şi-a dat acceptul, Enovid a fost lansat pe piaţa americană. În 1961, a ajuns în Germania şi zece ani mai târziu şi în Italia. La început, conceptul de anticoncepţionale trebuia să ţină în frâu „suprapopularea“ ţărilor din lumea a treia, dar femeile de acolo nu au acceptat să se supună acestor agresiuni artificiale. A fost necesară atunci o comutare a propagandei spre a dovedi că femeile din ţările industrializate acceptau pilula şi celelalte metode de protecţie, ceea ce era adevărat într-o măsură foarte mare. Rezultatul acestui fenomen a fost o scădere a populaţiei în ţările industrializate, în timp ce în lumea a treia creşterea populaţiei a continuat. Feminista Margaret Sanger era convinsă că odată cu introducere pilulei nu vor mai fi sarcini nedorite şi femeile ar fi putut în sfârşit să aibă o maternitate liberă şi conştientă. Cu toate acestea, chiar şi jumătate de secol mai târziu, jumătate dintre sarcinile din SUA sunt neprogramate. Femeile continuă să rămână însărcinate din neatenţie sau din greşeală. Şi asta pentru că, în ciuda faptului că au de unde alege, femeile continuă să discute, să îşi pună întrebări şi uneori să refuze contracepţia.
Metode contraceptive pentru viitor
Acum, la 50 de ani de la lansarea anticoncepţionalelor, varietatea de contraceptive este mult mai mare. Printre cele mai noi metode de contracepţie se numără plasturii, implanturile şi inelele vaginale. După ce în ultimii ani au fost făcute foarte multe inovaţii, oamenii de ştiinţă sunt de părere că pe viitor nu vor mai avea loc schimbări revoluţionare, în schimb se aşteaptă la îmbunătăţiri ale metodelor deja existente. De exemplu, unul dintre obiectivele cercetătorilor americani este crearea unei pilule care întrerupe ciclul menstrual. În urmă cu opt ani, în SUA era lansată o pilulă care permite femeilor să nu aibă ciclu menstrual decât de patru ori pe an. Realizată din aceiaşi hormoni ca şi pilula clasică, aceasta se administrează neîntrerupt. Fiecare cutie conţine 84 de comprimate active şi şapte inactive care declanşează ciclul menstrual o dată la trei luni.
„Acţiunea pilulei contraceptive este reversibilă. După oprirea administrării pilulelor poate surveni o sarcină în condiţii absolut normale“.
