Bedlington Terrierul s-a dezvoltat în Anglia secolului al XIII-lea în Bedlington, un orăşel situat în apropiere de Rothbury, în Northumberland. Se pare că el provine din rasele Otterhound, Dandie Dinmont Terrier şi Whippet.
Bedlington Terrierul se mândreşte cu cel mai lung pedigree identificabil şi se numără printre cele mai populare animale de companie din Marea Britanie. Este un câine foarte inteligent, dar şi voluntar şi încăpăţânat. Proprietarul acestui câine trebuie să fie conştient de faptul că el este un lup în piele de miel, care trebuie să socializeze atât cu alţi câini, cât şi cu străinii, de la o vârstă timpurie, pentru a evita problemele cauzate de agresivitatea sa, conform site-ului www.animale.ro.
Relaţia cu familia de adopţie
Odată ce normele sociale au fost stabilite, este un companion loial şi de nădejde.
În casă, Bedlington Terrierul va trebui bine antrenat pentru a accepta pisicile sau alte animale de companie. În ce priveşte relaţiile cu alţi câini, pot fi probleme în stabilirea ierarhiei în haită, dar, odată ce Terrierul se impune ca şi lider, nu ar trebui să mai existe incidente. Se pare că acceptă câini mai mari cu mai multă uşurinţă. În cazul străinilor care pătrund în teritoriul său, aceştia vor fi reperaţi şi anunţaţi, dar, odată invitaţi în casă de către stăpân, vor fi primiţi prietenos şi de câine. În general vor fi destul de placizi dacă vor beneficia de o stimulare fizică şi psihică suficiente.
Sunt buni cu copiii şi, în general, se ataşează puternic de un singur membru al familiei. Datorită dirijării împerecherilor, astăzi această rasă are o personalitate mult mai afectuoasă şi mai potrivită ca şi companion. Sunt câini vioi, jucăuşi şi veseli.
Fiind un câine încăpăţânat, el trebuie convins pentru a face ceva, sugerându-i-se că el este cel care a vrut să facă lucrul respectiv, nu că i s-ar fi impus. Forţa nu rezolvă niciodată nimic în cazul acestei rase, ale cărei exemplare pot fi de multe ori mai încăpăţânate decât omul. Corecţiile aplicate constructiv, mai degrabă prin intensificarea antrenamentului, sunt mult mai potrivite şi îi fac să coopereze mai bine.
Aspecte particulare
Sunt câini foarte activi, care au nevoie de aproximativ 60 de minute de exerciţiu fizic pe zi, altfel vor deveni plictisiţi şi răutăcioşi. Media de viaţă este de aproximativ 17 ani, dar cel mai longeviv câine Bedlington Terrier se pare că a trăit 23 de ani. Blana sa nu cade, dar necesită trimare la fiecare 6 săptămâni. Se trimează mai scurt şi se subţiază blana de pe cap şi corp, pentru a accentua forma. Se va peria câinele periodic şi se va smulge părul din interiorul urechilor, pentru o bună aerisire a conductului auditiv.
Puternic, suplu, graţios, cu aptitudini de „vitezoman“, Bedlington Terrierul este o apariţie cu totul specială. Înfăţişarea şi caracterul temerar reprezintă cele două motive pentru care acesta este cunoscut drept câinele cu „cap de miel şi inimă de leu“.
Într-adevăr, capul în formă de pară, spatele arcuit şi blana cârlionţată amintesc de aspectul unei oiţe. În afară de principalele avantaje ale Bedlington Terrierului, şi anume dimensiunile reduse şi faptul că năpârleşte foarte puţin, există şi alte atribute care nu sunt dezvăluite decât celor care se apropie mai mult de el. Ca temperament, acesta diferă de majoritatea terrierilor, în sensul că este mai sensibil şi mult mai tăcut. Jucăuş şi vesel, este iubitor cu copiii şi destul de prietenos cu străinii. Extrem de docil, foarte loial stăpânilor, el excelează la obedienţă.
Afecţiunea caracteristică acestor câini este sensibilitatea faţă de cupru, ei dezvoltând o cuprotoxicoză, cunoscută şi sub numele de boala stocării cuprului. Alte afecţiuni, mai puţin grave, care pot apărea sunt districhiazisul, imperforarea canalului nazo-lacrimal, probleme retiniene sau cataractă. Pot apărea şi probleme tiroidiene etc.
