14.7 C
Craiova
vineri, 26 aprilie, 2024
Știri de ultima orăMagazinO viaţă pentru un celular

O viaţă pentru un celular

În această perioadă, toată lumea se gândeşte la cadouri, părinţii adună fiecare bănuţ pentru a le cumpăra odraslelor cele mai noi telefoane mobile sau jocurile video de ultimă generaţie. Însă s-a gândit oare cineva cât costă cu adevărat acel obiect devenit atât de banal pentru cei mai mulţi dintre noi? Nu ne referim la bani, ci la vieţi umane şi distrugere.

Unul dintre componentele fundamentale ale tuturor telefoanelor, camerelor video, jocurilor video este un material conductor numit coltan. Ce este însă acest coltan? Mulţi cred că la baza celor mai multor războaie din Africa se află conflictele tribale, însă lucrurile nu stau chiar aşa. Aproape nimeni nu ştie, însă acest mineral este cauza principală a războiului din 1998, în urma căruia au murit peste patru milioane de oameni în Congo, astăzi el este una dintre principalele componente din celularele noastre, fiind mai preţios chiar decât diamantele. Coltanul este o combinaţie între columbită şi tantalită, aceasta din urmă fiind cea care determină preţul acestui mineral. Din coltan se extrage tantalita, substanţă folosită pentru componentele tehnologice. Coltanul seamănă cu un nisip negru şi este un element fundamental în camere video, telefoane şi în toate aparatele Hitec, cum ar fi celebrele playstation, el fiind folosit pentru a optimiza consumul de curent electric la chip-urile de ultimă generaţie şi pentru a asigura o considerabilă economie de energie.

Război pentru coltan

Care este legătura dintre coltan şi război? 80 la sută dintre coltanul aflat în circulaţie se află doar în Congo, unele dintre cele mai mari companii multinaţionale din lume exploatând aceste resurse, dar şi congolezii care sunt plătiţi cu maximum 200 de dolari pe lună. De menţionat că salariul mediu al unui muncitor din Congo este de 10 dolari pe lună. Nici una dintre puterile economice occidentale nu doreşte ca R.D.Congo să fie singurul proprietar al 80 % din coltanul mondial, iar pentru a controla mai bine situaţia în această ţară există un permanent conflict. Astfel că de peste zece ani aici este un conflict militar între armata congoleză şi alte grupări militare vecine, care jefuiesc permanent minele congoleze. Din 1998 până în 2003, şase ţări africane şi peste 25 de grupuri de rebeli au luptat pe viaţă şi pe moarte pentru a controla minele de coltan. De exemplu, ţara vecină din est, Ruanda, este pintre cei mai mari exportatori de coltan din lume, cu toate că pe teritoriul ei nu există nici urmă de acest mineral.

Moarte şi bani

Şi cum este uşor de prevăzut, acest mineral preţios are şi efecte adverse, pentru mineri, bineînţeles.  Coltanul conţine urnaiu, fiind aşadar radioactiv şi provocând tumori şi impotenţă, fiind extras de mineri cu mâinile goale. Minele de clotan au aspectul unor peşteri, mineralul obţinându-se prin spargerea rocilor. De multe ori, luptătorii RDC (Rassemblement Congolaise pour la Democrazie ) se distrează terorizându-i pe civili şi pe mineri, ucigându-i în mine, astfel că muncitorii au fost nevoiţi să facă spărturi în pereţii de piatră pentru a se refugia atunci când sosesc rebelii. În plus, în multe cazuri, pentru extragerea lui se folosesc copii, care se strecoară mult mai uşor prin strâmtele galerii şi sunt o mână de lucru aproape gratuită. Acestora li se plătesc sume derizorii de doi, sau trei euro pe kilogram, în timp ce la bursa din Londra, de exemplu, un kilogram de coltan se vinde cu aproximativ 400 $. În urmă cu câţiva ani, europenii se „dădeau peste cap“ pentru a achiziţiona o Playstation 2, consola fiind greu de găsit în magazine. Motivul l-a constituit tocmai lipsa de coltan, autorităţile oprind lucrările de extracţie din motive de război. Cum era de aşteptat, banii pe care multinaţionalele îi investesc pentru lucrările de extracţie nu sunt folosiţi pentru alimentarea populaţiei sau pentru a construi şcoli sau spitale, ci dimpotrivă pentru a finanţa războaie, pentru a cumpăra arme şi pentru a da de mâncare soldaţilor.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU