Cântecul popular românesc s-a făcut auzit timp de trei zile pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu“, în cadrul Festivalului Naţional „Maria Tănase“, ajuns la cea de-a XX-a ediţie.
Festivalul-Concurs Naţional „Maria Tănase“, rampă de lansare pentru tinere talente, dar şi o carte de vizită pentru toţi cei care i-au păşit pe scenă de-a lungul celor 40 de ani de existenţă, a adus şi în acest an cântecul popular la locul pe are îl merită. Timp de trei zile, tinerii solişti, dar şi cei care cu timiditate au păşit din 1969 şi până astăzi pe scena festivalului au adus „un omagiu spre o mai dreaptă cinstire a lor“, cum frumos menţiona maestrul Tudor Gheorghe, preşedintele juriului celei de-a XX-a ediţii.
O atmosferă plăcută, două orchestre de renume, cea a Ansamblului „Maria Tănase“ şi Orchestra „Lăutarii“ din Chişinău, i-au condus pe spectatorii prezenţi în număr impresionant într-un regal muzical de excepţie. Cu fiecare notă, cu fiecare vers cântat de mai tinerii aspiranţi la premii sau de consacraţii solişti care au păşit de-a lungul celor 20 de ediţii pe scena celui mai de seamă festival muzica populară românească a reînviat.
Sufletul a vibrat, aplauzele au curs, căci prin ţinuta unui astfel de festival, unul de referinţă în peisajul muzical tradiţional, fiecare concurent, fie el solist vocal sau instrumental, a încercat să se ridice la valoarea celor care meritoriu au dus cu mândrie cântul popular autentic şi renumele festivalului în ţară.
„A fost un an «productiv». A fost foarte greu pentru juriu să facă o selecţie. Am luat multe lucruri în calcul până am ajuns la premianţi“, a precizat preşedintele juriului celei de-a XX-a ediţii.
Şi dacă la începutul festivalului plana scepticismul, cum că trofeul „Maria Tănase“ ar putea să nu fie înmânat, doar de dragul tradiţiei, el şi-a găsit proprietarul. Reprezentanta Maramureşului, Casandra Maria Hauşi, a reuşit să încânte nu numai publicul, ci şi juriul prin prestaţia sa.
La fel de impresionant a fost şi momentul Emiliei Dorobanţu, care şi-a adjudecat premiul întâi la categoria solişti vocali. În seara primei sale evoluţii pe scena festivalului, solista a fost cerută de public pentru un bis, aşa că a fost răsplătită şi cu premiul de popularitate.
Misiunea a fost dificilă pentru juriu şi la secţiunea solişti instrumentişti. După deliberări îndelungi, premiul întâi a revenit Loredanei Streche din Olt, pentru prestaţia sa de înaltă valoare la nai.
Voci de aur pe scena festivalului
La ediţia jubiliară XX, rememorarea începuturilor s-a impus mai mult ca oricând. În fiecare dintre cele trei seri, publicul craiovean a putut asculta laureaţii celor 20 de ediţii, într-un regal muzical de excepţie. Au urcat pe scenă nume consacrate ale muzicii populare, solişti care nu au uitat tradiţiile şi care au dus peste ani farmecul muzicii populare, într-un omagiu adus celei care a fost Doamna Muzicii Populare, Maria Tănase. Amintirile, emoţiile celor care nu au cucerit laurii consacrării decât după ce au absolvit inconfundabila Academie de Artă Tradiţională „Maria Tănase“ au mişcat o sală întreagă. Glasul lor a vibrat la fel de puternic ca-n anii debutului pe scena unui festival de renume, ca-n vremurile când treceau prin proba de foc, cea mai dură, şi care au fost sortiţi să devină stele de primă mărime pe firmamentul muzicii populare româneşti.
Au fost reprimiţi cu căldură Mirela Zisu Streaţă, Cosmin Streaţă, Gelu Voicu, Constantin Lătăreţu, Constantin Istici, Nicu Dumitrică, Reveca Sălcianu, Petre Viţa, Ramona Viţa, Angelica Bălaşa, Ana Manuela Motocu, Carmen Elena Iordache, Gheorghe Roşoga, Ilie Bartoş, Emilia Bubulac, Filuţa Bogdan, Ştefan Popescu, Aurelia Popescu Preda, Elena Mimiş Trancă, Luciana Văduva Sfetcu, Maria Loga, Gheorghiţa Nicolae, Vasile Zidaru, Niculina Stoican, Ileana Domuţă Mastan, Tiberiu Ceia, Elena Jurjescu Todi, Maria Dragomiroiu, Traian Jurchela, Floarea Calotă, Leontina Dorca, Matilda Pascal Cojocăriţa, dar şi Veta Biriş, Cornelia şi Lupu Rednic.
La început a fost….
Povestea festivalului, punct de reper în peisajul muzical autohton, a început în 1969. Încă de la debut „a fost unul dintre festivalurile cele mai râvnite, cele mai de succes şi de o importanţă covârşitoare în muzica populară românească… Să ai juriile formate din aşii muzicii româneşti la vremea aceea, maeştrii Ion Dumitrescu, Gheorghe Dumitrescu, Hary Brauner, D.D. Botez, Gheorghe Bazavan, C. Palade, Mircea Neagu, Ludovic Paceag, Tiberiu Alexandru, C. Arvinte mi se pare că spune totul despre importanţa naţională întâmplată la Craiova. A fost preşedinte de juriu şi regretata Ioana Radu, care a fost încântată de ce se întâmplă în urbea-i natală. În recitaluri au încântat publicul Maria Lătăreţu, Maria Pietraru, ba chiar Doina Badea şi Margareta Pâslaru“, îşi aminteşte cu nostalgie Gabriel Bratu, cel care cu patruzeci de ani în urmă la o ceaşcă de cafea punea la cale împreună cu o mână de oameni naşterea festivalului.
Ctitorii festivalului
Festivalul „Maria Tănase“ există astăzi graţie ctitorilor săi, Petre Gigea şi Ionel Cetăţeanu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, Florea Firan, preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Cultură şi Artă, secondaţi de profesionişti veritabili precum Paula Dogăroiu, Gabriel Bratu, Lică Baltă, Marcel Locusteanu.
