Mai nou, fericirea poate fi măsurată şi on line. Un soft original stabileşte nivelul de fericire al internauţilor în funcţie de bloguri şi de mesajele pe care oamenii şi le trimit pe internet.
Pe vremuri era un concept filozofic, însă, în ultima vreme, fericirea a început să intereseze vaste categorii profesionale, inclusiv pe economişti. De ceva timp, aceştia şi-au propus să o cuantifice, unii ajungând chiar să o integreze în conceptul de bogăţie şi de produs intern brut. Însă nimeni nu a reuşit foarte bine să măsoare fericirea. Asta, până când un matematician şi un informatician, Peter Dodds şi Chris Danforth, de la Advanced Computing Center din cadrul Universităţii din Vermont, au stabilit o modalitate cu ajutorul căreia pot stabili cât sunt de fericiţi oamenii şi să adune fericirea individuală, obţinând un coeficient de fericire globală.
Cea mai frumoasă zi
În opinia specialiştilor americani, în ultimii patru ani, cea mai fericită zi pentru americani a fost cea în care a fost ales Barack Obama în funcţia de preşedinte al Statelor Unite, în timp ce moartea megastarului Michael Jackson a fost una dintre cele mai triste zile din istoria umanităţii. Instrumentul folosit pentru stabilirea nivelului de fericire au fost blogurile, conversaţiile pe Twitter şi miile de mesaje care au circulat pe forumuri şi prin intermediul tuturor mijloacelor de comunicare on line unde, fără a viola intimitatea nimănui, pot fi interceptate dialogurile pe internet a milioane de oameni din întreaga lume, putând fi astfel descoperite emoţiile şi stările psihice ale acestora. Chiar şi discursurile prezidenţiale şi melodiile pot cuantifica fericirea colectivă, fiind suficient să se ştie cum trebuie interpretate.
A început cu un site
Visul economistului irlandez Francio Ysidro Edgeworth, care îşi imagina un instrument pentru măsurarea fericirii, a început cu un site (www.wefeelfine.org), care sintetizează şi monitorizează începutul posturilor publicate în aproximativ 2,3 milioane de jurnale on line, interceptând toate frazele care încep cu „I feel“, „Simt“ sau „I am feeling“, „Mă simt“. După ce au fost trecute în revistă peste zece milioane de mesaje care vorbeau despre starea sufletească a participanţilor, cercetătorii au realizat un fel de vocabular al fericirii, atribuind fiecărui termen un punctaj, de la 1 la 10. De exemplu, termenii „paradis“ şi „victorie“ au un punctaj peste 8 (respectiv 8,72 şi 8,87), în timp ce cuvântul „sinucidere“ se află la polul opus, cu un punctaj de 1,25. Potrivit declaraţiei lui Dodds, softul funcţionează doar aplicat la scară largă şi nu este potrivit pentru fraze individuale, tocmai din cauza subiectivităţii ridicate a anumitor expresii.
Fericire în funcţie de vârstă
Dispozitivul propus de Dodds şi Danforth se bazează pe date incomplete, care se referă doar la internauţi. Cu toate acestea însă, este considerat reprezentativ pentru populaţia americană, având în vedere răspândirea internetului dincolo de Ocean. În ciuda a ceea ce s-a crezut până acum, „hedonimetrul“ indică variaţii considerabile în funcţie de vârstă. În general, tinerii nu stau tocmai bine la capitolul fericire, confirmând încă o dată cunoscuta lor nelinişte interioară de la vârsta adolescentină, starea lor emoţională fiind demonstrată de folosirea în mod exagerat a unor cuvinte precum „plictiseală“, „singurătate“, „depresie“, „ură“ sau „nebunie“. Nivelul de fericire creşte şi apoi scade odată cu înaintarea în vârstă şi cu conştientizarea faptului că există vise care rămân imposibile oricât ne-am strădui.
