Faptele bune şi dezinteresate, altruismul şi disponibilitatea gratuite sunt doar o iluzie.
Deşi nu este tocmai uşor să recunoaştem, oamenii se comportă frumos, sunt drăguţi, atenţi şi disponibili doar pentru că le convine. Iar acest adevăr crud este confirmat chiar şi de oamenii de ştiinţă. Creierul uman reacţionează la „compensaţiile“ sociale la fel ca la bani. O reputaţie bună este la fel de satisfăcătoare ca un salariu onorabil. Cei care au dezvăluit adevăratele intenţii ale „boniştilor“ sunt cercetătorii japonezi de la Japanese Institute for Physiological Sciences, care consideră că oamenii interesaţi să îşi facă o bună reputaţie, care să îi protejeze în faţa oricăror critici, au tendinţa să fie altruişti. Oamenii de ştiinţă, coordonaţi de Norihiro Sadato, au „fotografiat“ cu ajutorul rezonanţei magnetice 19 persoane, care ar fi urmat să primească premii în bani. S-a constatat că recunoaşterea primită de la ceilalţi activează aceeaşi zonă cerebrală, care se „aprinde“ când primim bani. Studiul, publicat de revista Neuron, oferă explicaţii ştiinţifice în privinţa comportamentului altruist.
„Interesul poartă fesul“
În acelaşi număr al revistei, a fost dat publicităţii un studiu al echipei de cercetători coordonaţi de Caroline Zink de la National Institute of Mental Health din Bethesda (SUA), care a avut drept obiectiv analizarea efectelor pe care relaţiile cu persoane cu un statut social diferit îl au asupra creierului, cercetătorii încercând să înţeleagă de ce acest factor influenţează atât de mult comportamentul, reacţiile şi sănătatea oamenilor. Cercetătorii au identificat regiunile neurale activate în momentul în care sunt elaborate informaţiile cu privire la situaţia financiară a ierarhiei sociale cu ajutorul unui grup de voluntari, care au participat la un joc interactiv. Fiecare dintre aceştia era convins că joacă împreună cu doi colegi, unul cu o funcţie superioară şi altul cu funcţie inferioară. Cercetătorii manipulau jocul, păcălind fiecare voluntar, cu ajutorul unor imagini proiectate pe mai multe ecrane. În seria de experimente, ierarhia socială a celor trei parteneri de joc uneori rămânea neschimbată, alteori se modifica „pe parcurs“. Specialiştii au constat că zonele cerebrale care se activează în momentul interacţiunii cu un şef sunt diferite de cele care se aprind în caz contrar. Aceştia au „fotografiat“ zonele care se activează când se modifică ierarhia socială, constatând că acestea coincid cu zonele implicate în metabolismul emoţiilor şi conştientizarea socială.
„Activitatea acestor regiuni reprezintă un răspuns emoţional la relaţia cu jucătorul superior, care se manifestă doar atunci când ierarhia e dinamică. Aşadar, o acţiune, deşi irelevantă pentru obiectivul jocului, poate avea consecinţe în ierarhia socială a protagonistului“, cred specialiştii. Practic, creierul nostru reacţionează în mod diferit în faţa unui şef sau a unui subaltern, însă doar atunci când există posibilitatea de a schimba poziţia în ierarhia socială.
