Adiantum capillus Veneris, cunoscută sub numele de Capelvenere (Părul lui Venus), este originară din locurile calde şi umede ale Americii tropicale. Potrivit site-ului giardinaggio.it, aceasta poate fi cultivată în grădină, în seră sau în apartament.
Sunt plante ornamentale foarte apreciate pentru frunzele lor bogate ce au un puternic efect decorativ. Crengile elegante ale acestei ferigi merită pe deplin referirea la părul zeiţei frumuseţii. Micuţele şi delicatele frunze de culoare verde contrastează cu negrul strălucitor al subţirilor tulpini ce le susţin. Înaltă de aproximativ 15 centimetri, planta are un diametru de aproximativ 20 de centimetri.
Lumină difuză
Pe cât este de frumoasă, pe atât de greu de cultivat este această plantă. Capelvenere, la fel ca toate ferigile, are nevoie de o lumină difuză şi nu iubeşte razele directe ale soarelui, preferând zonele umbroase. Iarna, aceasta trebuie mutată în casă, chiar dacă nu îi prieşte de minune căldura uscată. Trebuie ţinută într-o cameră nu foarte încălzită şi în nici un caz să nu uitaţi să-i oferiţi umiditatea de care are nevoie, pulverizând asupra ei, cel puţin o dată pe săptămână, apă distilată.
Udare
Planta are nevoie de apă din abundenţă şi în mod regulat. Solul trebuie menţinut în permanenţă umed. O dată cu venirea frigului este bine să o udaţi mai rar, la 10-15 zile. În schimb, dacă planta este ţinută într-o cameră încălzită, aceasta trebuie udată mai des. În perioada cuprinsă între lunile martie şi octombrie este bine ca în apa cu care udaţi floarea să puneţi îngrăşăminte pentru plante verzi, o dată la două săptămâni. Folosiţi pe cât este posibil apă de ploaie, însă în lipsa acesteia este bună şi apa minerală negazoasă. Pulverizaţi mereu apă asupra frunzelor, vara, cel puţin de două ori pe zi. În special, pentru această operaţiune este bine să evitaţi să folosiţi apă de la robinet, care conţine calcar şi poate afecta porii frunzelor. Solul din ghiveciul în care ţineţi planta trebuie să aibă un drenaj bun. Pentru o bună dezvoltare, Capelvenere are nevoie ca pământul să-i fie schimbat o dată la doi-trei ani.
Înmulţire
Se poate realiza prin diviziunea rizomilor sau prin seminţe. Această ultimă metodă este destul de complicată şi nu este recomandantă amatorilor. Diviziunea rizomilor se face primăvara. Trebuie avută grijă ca fiecare rizom să aibă cel puţin doi-trei muguri. Aceştia sunt plantaţi în ghivece ce trebuie ţinute în seră la umbră, având grijă ca solul să fie mereu umed şi drenat, iar temperatura să fie cuprinsă între 18-21 de grade Celsius.
Paraziţi şi boli
Rădăcinile acestei plante pot fi atacate de puricii de pământ. Frunzele, în cazul în care încep să cadă sau să se usuce, atrag atenţia asupra unui teren prea uscat sau asupra lipsei umidităţii. De asemenea, sunt semnale care ar putea apărea ca urmare a expunerii directe la razele soarelui sau a lipsei de elemente nutritive. În acest caz, ghiveciul trebuie mutat într-un loc mai umbros şi solul trebuie tratat cu îngrăşăminte la fiecare două săptămâni. De asemenea, frunzele pot fi atacate de lăcuste sau de omizi ce pot fi îndepărtate prin folosirea unor produse specifice.
