14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăMagazinTeodor Costin, o viaţă de artist

Teodor Costin, o viaţă de artist

Teodor Costin, „greieraşul“ care ridica sălile în picioare, a cântat alături de Maria Tănase, Ioana Radu, Emil Gavriş, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru. Ieri trăia în lumina reflectoarelor, astăzi păstrează doar amintirea dulce a unor vremuri de mult apuse.

Are 90 ani. Vocea care mai ieri smulgea ropote de aplauze din partea publicului iubitor de muzică populară tremură astăzi. Nu vârsta e de vină, ci emoţiile care îl năpădesc atunci când rememorează clipele frumoase ale vieţii, petrecute în turnee, alături de marile nume ale muzicii populare româneşti, Maria Tănase, Ioana Radu, Emil Gavriş, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru.

„Doamne, ah, ce viaţă mai duceam!“

Teodor Costin s-a născut în 1917, la Brânzeni Orhei. Era un copil ca oricare altul, fără vreun talent anume. Nimeni nu ştia că peste ani şi ani copilul firav avea să ajungă un tânăr sigur pe el, care descoperea o mare dragoste pentru muzică. În 1938 a terminat primii ani de studii şi a plecat la şcoala militară, în România. O dată cu începerea războiului, ofiţerul Teodor Costin s-a înrolat în armată. Era în anul 1941. „Am făcut războiul până la cotul Donului, unde am căzut prizonier. În toată acea perioadă de prizonierat în Rusia am început să cânt. Colegii de celulă îmi spuneau «greieraşul». Deseori făceam seri de muzică împreună cu Nicu Gelep (pictor scenograf al Teatrului Naţional din Craiova). În 1947 m-am întors în ţară. Am ieşit din armată, războiul lăsase urme adânci. Într-o bună zi, m-am întâlnit cu un fost coleg de celulă. Mi-a propus să îl urmez la Bechet, să predau muzica şi portul. Am stat la Şcoala din Dăneţ din 1948 până în 1953, când m-au cooptat în echipa de control al raionului de învăţământ. În tot acest timp, eu făceam cereri peste cereri pentru a fi detaşat la Craiova. Petiţii fără răspuns. Din nou soarta mă pedepsea“, îşi aminteşte Teodor Costin. Într-o zi a primit sarcina de a merge la Mârşani, pentru a aplana un conflict dintre două cadre didactice. Numai că Teodor Costin ia altă decizie. „M-am oprit în Craiova. Într-o zi, trecând prin dreptul Teatrului Naţional, îmi atrage atenţia un anunţ. Mare concurs mare, pentru înfiinţarea ansamblului de stat. Se căutau voci. Aveam treizeci de ani. Nu eram tocmai un tinerel. Cu toate acestea, m-am înscris la concurs. Nu mică mi-a fost mirarea să-l descopăr în juriu pe Mihail Bârcă, profesorul meu de muzică din liceu“, retrăieşte cu emoţie acele vremuri Teodor Costin. Toţi din juriu au fost încântaţi de vocea sa. „Mi-au dat rolul de prim-solit vocal şi regizor al Ansamblului artistic de stat „Nicolae Bălcescu“, astăzi Ansamblul Folcloric „Maria Tănase“. De aici încolo, viaţa avea să i se schimbe semnificativ. Amintiri frumoase, săli pline, aplauze furtunoase, turnee alături de alţi oameni cu suflet mare, alţi mari virtuoşi ai muzicii populare româneşti.

Împliniri şi regrete

1 septembrie 1953 la Balş, Teodor Costin debuta ca prim solist vocal al ansamblului nou-înfiinţat. „Mă dusei să trec la Olt“ a fost melodia aleasă pentru acel spectacol memorabil. Era susţinut de taraful „Doina Gorjului“ condus de Nicu Novac, unul dintre cei mai mari dirijori de taraf. În 1956 a urmat şi primul mare turneu. În Ardeal. În 1957, un altul, în Moldova. „N-a existat oraş unde să nu fi cântat. Ce mai concerte şi turnee! Şi dacă stai să te gândeşti că la aceea vreme tehnica nu era aşa avansată, cântam fără microfon. Şi în asemenea condiţii, eu şi partenera mea de scenă, Tamara Alexandru, făceam duete din operete celebre, „Lăsaţi-mă să cânt“, „Plutaşii de pe Bistriţa“. Au fost vremuri frumoase, pline de amintiri. Singurul regret care-mi rămâne însă este lipsa unei arhive audio care să păstreze înregistrările mele de atunci, căci la acea vreme Ansamblul nu avea decât un singur casetofon“, îşi încheie Teodor Costin povestea vieţii sale pe scena muzicii populare româneşti. Amintiri frumoase. Rămân însă să vorbească peste timp întâmplările plăcute ale unei vieţi de artist, ale unui maestru al muzicii populare româneşti.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS