Asezata in vasta depresiune subcarpatica olteana, cu un topoclimat favorizat de adapostul oferit de culmile nordice, Crasna se numara printre acele perle nepretuite ale nordului Olteniei care nu pot scapa nevizitate de turisti.
Comuna Crasna este asezata in partea sud-vestica a tarii, in vecinatatea sudica a Masivului Parâng din Carpatii Meridionali, in nordul judetului Gorj. Potentialul turistic deosebit de valoros al acestei zone determina procuparea – in ultimul timp – a administratiei locale pentru dezvoltarea comunei Crasna ca un important centru al turismului montan. In prezent, turismul montan este mai putin practicat, dar amenajarea infrastructurii de acces si a unor structuri turistice corespunzatoare creeaza oportunitati pentru dezvoltarea sporturilor de iarna si a drumetiei montane. Existenta a numeroase poteci turistice marcate sau nemarcate si a drumurilor forestiere, ce pornesc din satele comunei spre crestele Parângului, cât si a potentialului schiabil din zona Molidvis – Saua Brusturetul Mare sunt premise care sustin evolutia favorabila a acestei forme de turism.
Turism religios si etnofolcloric
Turismul pentru sporturi extreme, care se adreseaza in special tinerei generatii, poate gasi in arealul localitatii oportunitati de dezvoltare. Zona ofera suportul necesar pentru parapanta, cicloturism, snowboard, motociclism, deltaplan. Pe teritoriul comunei Crasna se regasesc numeroase biserici ce contureaza imaginea unui produs turistic religios. In plus, contributia deosebita a localitatii la specificul portului gorjean, dar si a celui cu influenta din zona Sibiului, recomanda Crasna ca vatra a traditiilor populare, creatoare a unui produs turistic etnofolcloric.
Promovarea valorilor etnofolclorice este inlesnita si de desfasurarea unor târguri anuale organizate cu ocazia anumitor sarbatori, precum Floriile, Rusaliile, Sfântul Dumitru, Dragaica sau Sfântul Pantelimon. Aceste evenimente atrag fluxuri turistice importante. Cadrul natural generos prin toate elementele sale, climatul favorabil desfasurarii activitatii turistice, varietatea atractiilor culturale (vechi case taranesti si boieresti, cule, schituri, manastiri, biserici, vechi ocupatii si mestesuguri, datini si obiceiuri populare specifice etc.) constituie suficiente motive de la care poate porni oricare turist, cu rucsacul in spate.
Manastirea Crasna
Aflata intre primele obiective turistice ale zonei, manastirea poarta hramul Sf. Nicolae. Este manastire de calugari, cu opt vietuitori si viata de obste. Locasul a luat fiinta la sfârsitul secolului al XV-lea. Pozitia lui deosebit de linistita si singuratica a atras calugari rugatori inca de pe timpul Cuviosului Nicodim de la Tismana.
In anul 1636, Dumitru Filisteanu din Filiasi, mare sluger, a construit la Crasna noua chilii si biserica din piatra de râu si caramida in locul celei de lemn si a introdus viata de obste in manastire. Biserica a fost terminata pe 24 septembrie 1637.
Construita in stil bizantin, locasul are pereti putin inalti, decorati cu un brâu de caramida sub streasina si cu arcuri ce par a se rezema pe o bogata colonada ce inconjoara biserica, având o singura turla octogonala asezata pe o baza patrata deasupra naosului. Catapeteasma, printre cele mai frumoase din tara – inalta pâna la bolta, este de lemn, cu o sculptura ornamentala, poleita cu foi de aur. Naosul si pronaosul sunt cam la fel de spatioase, despartite de un zid inalt pâna la bolta, cu o deschidere cât o usa obisnuita.
Printre obiectivele cu potential turistic se mai numara: zona montana inalta Gruiu – Parângul Mare si Muntele Molidvis, cu puncte de belvedere, relief glaciar, trasee turistice, ansamblul Schitului Crasna (1636) – satul Crasna, ansamblul Bisericii de lemn „Intrarea in Biserica“ (1738) – satul Carpinis, Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva“ (1760) – satul Dragoiesti, Biserica de lemn „Izvorul Tamaduirii“ (1768) – satul Crasna, Biserica din lemn „Cuvioasa Paraschiva“ (1800) – satul Aninisu din Vale, Biserica din lemn „Sfintii Ingeri“ (1833) – satul Buzesti, Biserica de lemn „Intrarea in Biserica“ (secolul al XIX-lea) – satul Crasna din Deal, Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului“ (secolul al XVIII-lea) – satul Crasna din Vale, Biserica de lemn „Sf. Gheorghe“ (1824) – satul Dumbraveni, precum si manifestarile etnofolclorice: Floriile (anual, ultima duminica inainte de Paste), Dragaica – (anual, luna iunie), Rusaliile, Sf. Pantelimon, Sf. Dumitru.
In ceea ce priveste posibilitatile de cazare, acestea nu exista inca. Ospitalitatea localnicilor nu va lasa insa nici un muritor sa doarma in racoarea noptii!
