Judecătorii de la Tribunalul Dolj au hotărât să condamne doi foşti angajați ai Centrului de Transfuzie Sanguină Craiova, acuzați de comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. Anchetatorii au reținut că cei doi inculpați s-au folosit de funcțiile deţinute „pentru satisfacerea intereselor personale, imediate şi materiale“, vânzând cu 50 sau 100 de lei o unitate de sânge. Procurorii doljeni au mai susținut că cei doi au profitat de disperarea rudelor bolnavilor, care ar fi dat orice în schimbul sângelui de care, în multe cazuri, depindea viața pacienților.
Dosarul în care sunt acuzați de luare de mită craiovenii Cosmin Magaon, de 26 de ani, şi Mihaela Oprişan, de 35 de ani, angajați ca asistent, respectiv registrator la Centrul de Transfuzie Sanguină (CRTS) Craiova la data faptelor, a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj în urmă cu doi ani, pe 5 mai 2017.
În rechizitoriul întocmit, procurorii doljeni au reținut că cei doi inculpați direcționau unitățile de sânge pacienților ale căror rude scoteau bani din buzunar. În schimb, la bolnavii ai căror aparținători nu dădeau mită, deși aduceau donatori la Centrul de Transfuzie, nu ajungea nicio picătură de sânge.
De exemplu, o martoră din dosar a explicat în fața anchetatorilor că, în mai 2016, și-a internat tatăl la Secţia Oncologie a Spitalului de Urgență Craiova. Bărbatul a avut nevoie de sânge pentru efectuarea unor transfuzii, însă în cele câteva zile cât a fost internat nu a primit nicio picătură. Asta, deși fiica sa a adus donatori la Centrul de Transfuzie. Pe data de 12 mai, tatăl martorei a fost externat, iar o zi mai târziu a murit.
Anchetatorii au verificat documentele medicale ale pacientului și au stabilit că, într-adevăr, acesta nu primise deloc sânge. De asemenea, anchetatorii au stabilit că sângele donat de martoră a ajuns la altă pacientă, „fapt ce relevă că inculpata Oprişan Mihaela se folosea de numele unor donatori regulaţi ai Centrului pentru a direcţiona cu prioritate unităţile de sânge sau componentele sanguine către anumiţi pacienţi pentru care avea interes“, au precizat procurorii doljeni.
Sânge donat, dirijat după interesele angajaților Centrului
Procurorii doljeni au reușit să stabilească și care era mecanismul prin care sângele ajungea la pacienții aleși de angajații Centrului de Transfuzie. Pe scurt, rudele bolnavilor care nu puteau găsi donatori erau nevoiți să dea mită pentru a obține sângele necesar. „Profitând de starea de disperare și derută a rudelor care ar da orice în schimbul obținerii sângelui necesar salvării bolnavului, discuţia era condusă în aşa manieră încât aparţinătorul trăgea singur concluzia că, în schimbul unor sume de bani, pacientul poate beneficia de sângele necesar, acest lucru fiind facilitat, bineînţeles, de faptul că aparţinătorii pacienţilor erau într-o situaţie disperată, determinată de starea gravă a rudelor lor internate“, au precizat procurorii doljeni în rechizitoriul întocmit. Sângele direcționat către anumiți pacienți în schimbul unor sume de bani provenea de la donatorii obișnuiți ai Centrului sau chiar de la persoane care donau pentru un anumit pacient.
Procurorii doljeni au mai subliniat și faptul că „unii angajaţi ai Centrului de Transfuzii Craiova, cum este cazul inculpaţilor din prezenta cauză, au înţeles să se folosească de funcţia deţinută pentru satisfacerea intereselor personale, imediate şi materiale“.
Pentru a proba infrac-țiunile, anchetatorii au dispus folosirea unor investigatori sub acoperire, iar cei doi inculpați au acceptat diverse sume de bani de la patru investigatori care s-au prezentat la Centrul de Transfuzie pentru a obține sânge pentru anumiți pacienți.
După doi ani de la trimiterea în judecată, cei doi inculpaţi au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare pentru faptele comise. În plus, au fost obligaţi să presteze câte 80 de zile de muncă în folosul comunităţii. Hotărârea Tribunalului Dolj poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Craiova.
Inculpaţii au tăcut în faţa procurorilor
Procurorii doljeni au mai reținut că Mihaela Oprișan a recunoscut numai o faptă de luare de mită, „însă într-o manieră care să-i atenueze răspunderea penală, iar după extinderea acţiunii penale împotriva sa şi-a rezervat dreptul la tăcere“.
În schimb, față de Magaon, anchetatorii au reținut că „a avut iniţial o atitudine sinceră şi cooperantă, recunoscând în general infracţiunea comisă (cu excepţia primului act material, despre care a afirmat că nu şi-l mai aminteşte) şi manifestând regret faţă de aceasta“. Ulterior, și Magaon şi-a rezervat dreptul la tăcere.
