Pompiliu Pleşoianu crede că agricultura poate oferi o şansă tinerilor din Unirea (Foto: Claudiu Tudor)

Pământurile fertile şi dragostea de locurile natale i-au determinat pe tot mai mulţi tineri să rămână în satele în care au văzut lumina zilei şi să ducă mai departe îndeletniciri străvechi. Unirea este una dintre puţinele comune din Dolj în care media de vârstă este extrem de mică. Aproape că nu există casă fără copii, iar sentimentul pe care îl ai când ajungi aici este că localitatea are viitor. Munca pământului este îndeletnicirea de bază a tinerilor din Unirea, mulţi dintre ei cultivând cereale sau legume. Pompiliu Pleşoianu este unul dintre fermierii din Unirea şi a rămas în sat întrucât crede că agricultura poate oferi o şansă tinerilor.

A început să muncească cinci hectare de teren, pe care le-a moştenit de la părinţi, şi a ajuns să lucreze 70 de hectare. Este povestea lui Pompiliu Pleşoianu, din comuna Unirea, unul dintre tinerii care au ales să facă agricultură pe pământurile natale. „Fac agricultură din 2007 pe terenul pe care l-am moştenit de la părinţi. Am fost singura familie din sat netrecută la CAP, cum era pe timpul lui Ceauşescu. Bunicul meu a fost băgat şi la puşcărie din acest motiv, iar agricultură fac mai mult din dragoste de pământ, că rezultate foarte mari nu sunt. De la părinţi am moştenit cinci hectare de pământ şi mi-am extins suprafaţa la 70 de hectare. Când au început oamenii să îşi mai vândă terenul, am cumpărat şi eu, iar din întreaga suprafaţă, jumătate am cu arendă, jumătate proprietate. Toate aceste investiţii le-am făcut cu fonduri proprii. Am achiziţionat şi utilaje, un tractor de capacitate mai mare, dar şi două româneşti“, a spus Pompiliu Pleşoianu.

„Dacă aici m-a vrut Dumnezeu, aici trebuie să rămân“

Cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui şi, pe o suprafaţă mai mică, face şi legumicultură. În lipsa sistemului de irigaţii, producţiile sunt date mai ales de calitatea solului. Anul trecut a fost un an bun, dar fermierul spune că, atunci când producţiile sunt mari, preţurile sunt mici şi, practic, investiţiile sunt greu de recuperat. Piaţa de desfacere este, de altfel, una dintre cele mai stringente probleme ale fermierilor din Unirea. „Contractele se fac pentru cei care au garanţia că produc, noi vindem produsele vara cui plăteşte cel mai bine. Ne-ar trebui un pic de ajutor, să avem garanţia preţurilor pentru că, altfel, noi tot timpul ieşim în pierdere. Dacă nu facem producţie, grâul e scump, iar când facem, îl dăm degeaba, iar noi rămânem tot la subzistenţă. La fel de important ar fi şi sistemul de irigaţii, să nu mai stăm la mâna lui Dumnezeu“, a mai spus fermierul.
În ciuda tuturor obstacolelor, consideră că agricultura este singura ramură rentabilă în ţara noastră şi încurajeză tinerii să se îndrepte spre acest domeniu. „Orice ar fi, nu plec din ţară. Îmi iubesc pământul, vorba aceea, decât codaş la oraş, mai bine-n satul tău fruntaş. Pentru mine, legătura cu pământul este foarte puternică, nu mă văd în altă parte. Bun, rău, este pământul în care m-am născut şi, dacă aici m-a vrut Dumnezeu, aici trebuie să rămân. Garantat, agricultura poate oferi o şansă tinerilor şi este cea care ar putea să ajute mult ţara noastră. Nu multe ţări în jurul nostru au pământuri atât de roditoare. Avem o ţară minunată şi cred că trebuie să mai vedem şi partea plină a paharului. Se răreşte populaţia şi trebuie să facem ceva“, a încheiat fermierul din Unirea.

Monica Stuparu
Lucrează din 1998 la Gazeta de Sud şi consideră că unul dintre secretele reuşitei în acest domeniu este seriozitatea. E o persoană deschisă la ceea ce este nou, iar cea mai recentă provocare este să descopere tot ce se întâmplă în sistemul medical din Oltenia şi să ofere cititorilor informaţii corecte şi echidistante.