S-a născut în Banat, a trăit în Vâlcea, iar azi face legumicultură la standarde europene în comuna Şimnicu de Sus. Este povestea unuia dintre cei mai mari fermieri din această localitate, care la puţin peste 40 de ani deţine 6.000 mp de solarii realizate chiar de el după modelul fermelor din Ungaria. Investiţiile totale s-au ridicat la peste 100.000 de euro, jumătate din sumă fiind fonduri obţinute de la Uniunea Europeană. Solariile sunt dotate cu sisteme moderne de irigare şi de încălzire, dar şi cu camere de luat vederi. Aflaţi din articol cum a reuşit Ion Dragu să creeze o fermă model în satul Albeşti.
Povestea iniţierii lui Ion Dragu în agricultură a început să se scrie în urmă cu opt ani, iar „microbul“ a fost transmis de către socrii lui, care trăiau din munca pământului. Când a pornit la drum, deţinea un solar de 500 de metri pătraţi şi a început să se dezvolte treptat. A studiat şi a aflat tainele legumiculturii de la specialişti care aplică tehnologii moderne, iar mare parte din secrete le-a „furat“ din fermele de peste hotare. S-a întors acasă şi a început să construiască singur ceea ce văzuse acolo, iar în prezent deţine nouă solarii moderne. Pe lângă solariile care se întind pe o suprafaţă de 6.000 mp, fermierul din Şimnicu de Sus lucrează şi 2,5 hectare de teren în câmp, pe care cultivă tot legume. „Făcând o vizită la fermierii din Ungaria, am constatat că ei sunt cu foarte mulţi paşi înaintea noastră, atât din punct de vedere al tehnologiei, cât şi al mentalităţii. Când vezi la cineva ceva mai bun, încerci «să furi» ce este mai bun şi să aplici la tine în fermă. Aceste solarii le-am înfiinţat împreună cu familia, au fost lucrate în sistem propriu. Am căutat să fie foarte bine aerisite, să aibă o înălţime corespunzătoare pentru ca planta să fie la o temperatură optimă şi am urmărit să aibă şi o lăţime foarte mare deoarece, pe timp de iarnă, dacă solariile sunt foarte înguste, plantele aflate lângă peretele solarului sunt afectate şi cultura suferă. Cu cât este deschiderea mai mare, cu atât este mai bine. Solariile sunt dotate cu sistem de irigare prin picurare, cât şi prin aspersie. Pe jumătate din suprafaţă avem încălzire atât prin furtunuri de încălzire la nivelul pământului, cât şi prin aeroterme, iar o altă parte este încălzită pe baza aerotermelor de curent, având curent trifazat. Am încercat să tragem subteran toate aceste utilităţi în fiecare solar. Folia tot din Ungaria am luat-o, este rezistentă la UV şi la temperaturi scăzute, este garantată şase ani, iar unde înfiinţăm culturile de tomate avem trei straturi la pereţii exteriori, plus încă două straturi cu folie termică, la tavan“, a spus Ion Dragu, legumicultor din satul Albeşti, comuna Şimnicu de Sus.
Investiţiile în materialele dintr-un solar se ridică la aproximativ 7.000 de euro.
Investiţii de 50.000 de euro, fonduri europene
Pe lângă încălzire, curent electric şi apă curentă, solariile sunt dotate şi cu sisteme de supraveghere video. Ion Dragu spune că ideea amplasării camerelor video în solarii a venit ca o necesitate, după ce a constatat că peste noapte îi dispăreau cantităţi însemnate din producţii. „Aveam probleme cu protejarea culturii deoarece ni se furau foarte multe produse. Pentru că nu puteam să supraveghem culturile şi noaptea, am luat această hotărâre să amplasăm camere de luat vederi. Din momentul în care le-am instalat nu mai sunt probleme. Prin acest sistem video putem supraveghea tot ce se întâmplă în solarii“, a adăugat Ion Dragu.
Cultivă toată gama de legume, iar în prezent sunt înfiinţate culturile de ridichi, usturoi, ceapă verde şi varză. În două săptămâni va planta şi cultura de roşii, mii de fire de plante aşteptând să fie sădite în solarii. „Ne pliem şi pe Programul Tomata, prin intermediul căruia de vreo doi ani am obţinut cei 3.000 de euro care s-au acordat“, a spus Ion Dragu.
Fonduri au fost obţinute însă şi prin măsura 6.1 dedicată sprijinirii tinerilor fermieri, pe care a accesat-o Cosmin, fiul lui Ion Dragu. Astfel, a obţinut 50.000 de euro, pe care i-a investit în dotarea cu utilaje performante şi în mărirea suprafeţei. „La această suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi am ajuns şi datorită măsurii 6.1. Băiatul meu, fiind student la Facultatea de Agronomie, a accesat acest program şi am reuşit să achiziţionăm şi un tractor nou, precum şi să ne mărim suprafaţa. Nefiind forţă de muncă, trebuie să găseşti o cale să o înlocuieşti, iar acest utilaj ne-a ajutat foarte mult. Executăm într-un timp mai scurt şi mai calitativ lucrările decât înainte. (…) Nici la ora actuală nu ne putem opri din investiţii, iar an de an 40 la sută din ce producem merg în investiţii“, a spus Ion Dragu.
Producţiile dintr-un solar, echivalente cu cele de pe un hectar în câmp
Tehnologiile aplicate, respectarea condiţiilor impuse de plante pentru a se dezvolta, investiţiile constante şi, nu în ultimul rând, dragostea de pământ au dat roade. Astfel, producţiile sunt foarte bune în fiecare an. Anul trecut, au fost recoltate nu mai puţin 20 de tone de roşii. „Dintr-un solar de 600 mp produci efectiv cât ai lucra un hectar în câmp deschis, atât de mare este producţia. În câmp deschis mergem numai pe cultură de varză, conopidă şi vânătă. În solar punem ardei, gogoşari, kapia, roşii, castraveţi, vinete. Anul trecut, spre exemplu, am produs aproximativ 20 de tone de roşii, tot atâtea de vinete şi 30 de varză“, a mai spus fermierul.
Toată producţia ajunge pe piaţa din Sibiu, unde este vândută chiar de către membrii familiei. „Comercializarea produselor o facem în Piaţa Cibin din Sibiu, nu livrăm nimic pe piaţa din Craiova. Avem o dubiţă de 3,5 tone cu care transportăm marfa, iar la piaţă vindem în sistem propriu produsele, nu le dăm spre comercianţi sau angrosişti. Puterea de cumpărare a celor din Sibiu este mult mai mare decât în Oltenia. Dacă facem un calcul şi scădem cheltuielile de transport, cazare şi costurile de pe piaţă, ajungem la un preţ care este aici la Craiova, dar avem avantajul că, fiind puterea de cumpărare mai mare, nu stăm cu produsele pe piaţă, le vindem foarte repede. Există această uşurinţă cu care îţi desfaci produsul, nu trebuie să stai săptămâni întregi, până se strică în cutii“, a mai spus fermierul.
Şi dacă piaţa de desfacere este asigurată, există însă şi probleme care nu îşi găsesc rezolvare. Lipsa forţei de muncă este una dintre acestea. „90 la sută din activităţi le facem cu membrii familiei, cu fiul meu, cu nora, soţia şi un nepot pentru că nu mai găsim forţă de muncă din exterior. Oricât de bine i-am plăti, mulţi refuză deoarece au ajutor social şi nu mai vin să muncească pentru că ştiu că pot primi bani gratis. Majoritatea au preferat să plece să lucreze în agricultura din afara ţării, astfel încât noi am rămas fără forţă de muncă“, a mai spus Ion Dragu.
„Nu poţi să faci agricultură numai pentru bani“
Cosmin are 25 de ani şi, la fel ca tatăl său, a ales să rămână şi chiar să continue ceea ce a început el. Iubeşte agricultura, este student la Facultatea de Agronomie şi spune că oricine poate reuşi dacă face ceea ce îi place. „De ce să pleci în străinătate şi să munceşti pentru alţii, când poţi rămâne în ţara ta, să munceşti pentru tine? Nu aveam cum să nu continui ceea ce a început tatăl meu. Aceasta a fost o oportunitate pentru mine. Nu poţi să faci însă agricultură dacă nu ai dragoste de pământ şi dacă nu iubeşti plantele. Nu poţi să faci agricultură numai pentru bani. Cred că secretul pentru a reuşi este să faci ceea ce îţi place, indiferent în ce domeniu“, a spus Cosmin Dragu, fiul lui Ion Dragu.
Ambiţia, perseverenţa şi dorinţa de a arăta că se poate sunt ceea ce l-au adus pe Ion Dragu la tot ce a realizat. „Tot timpul am crezut că este mult mai bine să munceşti la tine acasă decât să pleci în afară, de aceea am luat şi hotărârea de a îndruma şi băiatul spre această ramură a agriculturii, legumicultura, şi să îl păstrez alături de mine, nu să plece în străinătate, cum se întâmplă cu 80 la sută din tineretul din ziua de azi. Ambiţia, perseverenţa, voinţa şi dorinţa de a face ceva au dus la ceea ce avem azi“, a încheiat Ion Dragu.
Campania „Cred în România“ poate fi susţinută de fiecare dintre noi. Dacă şi dumneavoastră cunoaşteţi oameni care cred în România, trimiteţi-ne povestea lor pe adresa [email protected].
