Programul ministrului agriculturii, Petre Daea, lansat în sprijinul crescătorilor de animale, dar care se dorea a fi și o șansă dată cumpărătorilor de a achiziționa carne românească, este deocamdată greu de pus în aplicare. Crescătorii nu pot vinde direct în piețe carnea proaspătă, iar costurile abatorizării îi lasă fără profit.
Crescătorii de animale din județul Olt și-au spus marţi păsurile celor doi consilieri ai ministrului agriculturii, Petre Daea, ambii din Olt. Florin Ciobanu și Emil Marinescu, cei doi consilieri, au participat la întâlnirea cu fermierii și cu reprezentanții mai multor instituții din județ, dar și cu reprezentanți ai primăriilor, tema discuției fiind participarea în Programul „Alege Oaia“, recent lansat la Târgul Indagra de ministrul agriculturii.
Conform obiectivelor programului, cumpărătorii vor putea, în curând, să achiziționeze carne de oaie și produse din carne și lapte direct de la producători. Aceștia din urmă ar trebui să-și valorifice produsele în magazine situate în piețe și târguri, aproape de cumpărători.
Deocamdată însă, condițiile din teren, dar și legislația, pun mai multe piedici.
Pe de o parte, crescătorii de animale nu pot sacrifica direct animalele pentru că nu există puncte de sacrificare autorizate. În județul Olt, de exemplu, sunt trei abatoare autorizate, iar acestea le fac crescătorilor oferte de neacceptat. Dacă în magazin carnea de oaie poate ajunge și la 300 de lei, fermierii sunt obligați să vândă proprietarilor de abatoare cu 5-7 lei/kg, în carcasă, sau să accepte ofertele samsarilor. Aceasta din urmă este, de obicei, soluția de compromis pe care o aleg producătorii, și care îi face să concluzioneze că intermediarii ajung să câștige, doar mutând marfa de la producător la comerciant, mai mult decât cei care trudesc un an întreg.
„Costă mai mult abatorizarea decât carnea“
Concluzia de mai sus îi aparține consilierului ministrului, Florin Ciobanu, care la întâlnirea de la Slatina a prezentat și o statistică la nivel național. Conform acesteia, la finele lunii iulie 2017, în România existau 13 milioane capete de ovine, 8,7 milioane fiind ovine mari. 4 milioane erau destinate consumului, dintre care 1,5 milioane consumului în gospodărie, iar diferența, valorificării pe piață. Din cantitatea valorificată însă, nici 500.000 de capete nu trec prin abator, restul fiind valorificate pe piața neagră. Producătorii sunt obligați să accepte prețurile samsarilor și vând către aceștia fără documente, în cazul în care ar alege varianta abatorizării și vânzării cărnii în carcasă, costurile fiind atât de mari încât profitul aproape că nu ar mai exista. Altfel ar sta treaba, a spus consilierul Florin Ciobanu, dacă fermierii ar fi de acord să se asocieze și o structură puternică să le reprezinte interesele. Doar astfel, a spus Ciobanu, pot lupta împotriva industriei alimentare și a rezistenței din hipermarketuri. „Suntem la mâna abatoarelor și a samsarilor, pentru că nu știm să ne asociem, nu știm să negociem și nu știm să discutăm de la egal la egal pentru a fi recunoscute și drepturile micului producător. 800.000 de producători din România nu reușesc să-și valorifice marfa pentru că au, pur și simplu, legislația împotriva lor“, a spus Ciobanu.
În timpul discuțiilor s-au lansat și câteva propuneri concrete. Primarul comunei Crâmpoia, Ionel Mirea, care are și câteva sute de animale în proprietate, a vorbit despre posibilitatea înființării unor centre mobile de sacrificare, cum se întâmplă în străinătate, unde pentru fermieri nu este o problemă să sacrifice animalele chiar la poarta fermei, în spații special amenajate, iar ulterior să vândă direct carnea. Legislația românească, însă, nu-i permite fermierului direct relația cu cumpărătorul final, carnea în carcasă putând fi livrată din abator către carmangerii, restaurante, pensiuni etc. Ajunși cu discuția în acest punct, cei prezenți au concluzionat că este nevoie inclusiv de modificarea legislației în vigoare, în sensul de a-i încuraja pe producători să-și vândă marfa direct, în cele din urmă și cumpărătorul având de câștigat dacă mai mulți intermediari nu mai ajung să-și pună adaosul comercial.
„Dacă vrem să vindem peste o lună-două, vom găsi soluții, dacă vrem să vindem mâine, vom vinde cum am vândut în ultimii 25 de ani“, a intervenit primarul comunei Crâmpoia, care a amintit inclusiv de posibilitatea ca în cadrul GAL-urilor să fie depuse proiecte pentru amenajarea de puncte de sacrificare, acestea fiind eficiente în măsura în care întreg lanțul de desfacere va fi pus la punct. În prezent, în Slatina, de exemplu, nicio piață nu are amenajat un sector de vânzarea a cărnii direct de la producător. În târgurile mari din județ, în schimb, se sacrifică animale, fiind singurele care aduc producătorilor cât de cât un preț mai apropiat de cel real. Sacrificarea se face, în schimb, la limita legii, locurile în care se întâmplă acest lucru nefiind autorizate sanitar-veterinar.
Pentru a se găsi soluții concrete de participare în program, producătorii și reprezentanții primăriilor, dar și reprezentanți ai diverselor instituții din județ au stabilit formarea unui grup de lucru, urmând ca soluțiile puse pe hârtie să ajungă pe masa ministrului agriculturii.
