Situată la 45 km de Slatina, în partea de est a judeţului Olt, comuna Nicolae Titulescu este un loc înzestrat cu pâlcuri de pădure şi ape lin curgătoare. Pe lângă peisajele care încântă privirea şi liniştesc sufletul, comuna Nicolae Titulescu, o aşezare ale cărei începuturi se pierd în timp, îşi primeşte oaspeţii cu obiective culturale de mare însemnătate pe harta Olteniei, şi nu numai. Casa Memorială „Nicolae Titulescu“ este de departe bijuteria acestei aşezări.
Atestată documentar din anul 1566, comuna olteană Nicolae Titulescu este formată din satele Ungurei şi Tituleşti. De altfel, nu demult, aceasta din urmă era denumirea localităţii. Situată în partea de răsărit a judeţului Olt, pe malul drept al râului Vedea şi al pârâului Dorofei, aşezarea a fost înzestrată şi cu două pâlcuri de pădure – Palanca şi Colnicul Bătrân. Comuna poartă denumirea de Nicolae Titulescu, iar legătura dintre aşezare şi marele om politic este una extrem de strânsă. „Bunicul marelui om politic, care se numea Nicolae Economu, a cumpărat moşia Tituleştilor, iar prin achiziţia acestei moşii cumva s-a luat nume de la nume. El a luat numele moşiei, iar comuna a luat numele marelui diplomat, ajungându-se de la Tituleşti la Titulescu. Nicolae Titulescu are rădăcini adânci, aici fiind înmormântaţi bunicii şi părinţii lui, o mătuşă şi un unchi“, a spus Florin Tiutiu, primarul comunei Nicolae Titulescu.
Mormântul a fost construit iniţial în Valea Dorofeiului, la Biserica „Sfântul Nicolae“, în anul 1864, când a murit Nicolae Economu, iar odată cu mutarea satului pe deal a fost mutat şi acesta. El se află în curtea Bisericii „Sfântul Gheorghe“, construită în anul 1896. Arhitectura mormântului este una deosebită, acesta având o adâncime de peste 4,5 metri, cu cripte de jur-împrejur. „Dacă ne uităm pe piatra comemorativă, acolo scrie clar că Nicolae Economu a fost născut în anul 1800 în satul Ungurei. Acest lucru demonstrează că Nicolae Titulescu aparţine acestei localităţi“, a mai spus primarul comunei Nicolae Titulescu.
„Casa de la ţară“
Nicolae Titulescu şi-a petrecut copilăria la moşia pe care familia lui o cumpărase în Tituleşti şi pe care marele om politic o numea „casa de la ţară“. Deşi era născut în Craiova, aici avea să îşi petreacă momentele cele mai frumoase ale copilăriei. Construită la 1910, după Răscoala din 1907, casa se află în prezent în proprietatea Academiei Române şi este administrată de Consiliul Judeţean Olt. După ce de-a lungul timpului a avut diverse întrebuinţări, una dintre ele fiind aceea de sediu al IAS, după Revoluţie a fost transformată în casă memorială. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul unor sponsori, dar şi al unor oameni cu suflet, care au vrut să pună Oltul pe harta culturală a ţării. Unul dintre aceştia a fost profesorul şi istoricul Traian Zorzoliu, fost director al Muzeului Câmpiei Boianului Drăgăneşti-Olt, care s-a stins din viaţă în urmă cu doi ani. Acesta a încercat să facă un circuit cultural şi turistic care începea de la Drăgăneşti-Olt şi trecea prin comuna Nicolae Titulescu. „Acel circuit pornea de la Drăgăneşti-Olt şi includea localităţile Stoicăneşti, Văleni, Nicolae Titulescu, Crâmpoia şi Şerbăneşti. Traian Zorzoliu a căutat ca tot ce a însemnat istoria acestui neam să fie pusă într-o lumină aşa cum îi stă bine unui popor care îşi respectă trecutul şi oamenii de valoare. Toată această rută a fost încoronată cu tot ce avea localitatea Nicolae Titulescu, bogată în valori istorice şi culturale“, a spus Florin Tiutiu.
Casa Memorială „Nicolae Titulescu“ are nevoie urgentă de reparaţii
În Casa Memorială „Nicolae Titulescu“ se află obiecte personale, trusa de voiaj a lui Nicolae Titulescu, mobilier, fotografii, documente, corespondenţă referitoare la viaţa şi activitatea diplomatului român. De-a lungul vremii, aici au fost organizate tabere de pictură, iar în casă au rămas tablouri care surprind această zonă a judeţului Olt. Din nefericire, trecerea timpului şi-a pus amprenta asupra acestui obiectiv cultural emblematic pentru localitatea Nicolae Titulescu, iar casa are nevoie urgentă de reparaţii. Autorităţile spun însă că nu pot interveni întrucât aceasta nu se afla în proprietatea UAT Nicolae Titulescu. „Casa are nevoie de intervenţii atât la structura de rezistenţă, cât şi la faţadă, acoperiş, dar şi interioare. Având mai multe destinaţii, în decursul anilor, la parter au fost depozitate nişte îngrăşăminte chimice atunci când a fost sediu de fermă IAS, care şi-au pus amprenta în mod negativ, creând infiltraţii şi igrasie, care foarte greu se pot îndepărta, astfel încât casa să nu fie afectată în timp. Nefiind proprietari, nu putem să intervenim. Am făcut adrese la Academia Română să ni se dea nouă în administrarea UAT Nicolae Titulescu pentru a putea atrage fonduri europene pentru a o restaura şi moderniza. Am putea să includem în acest proiect şi ruinele Bisericii „Sfântul Nicolae», care este monument istoric ce datează din anii 1600 şi care, din cauza condiţiilor nefavorabile, în special inundaţii, a fost dezafectată şi astfel a luat fiinţă Biserica «Sfântul Gheorghe», construită la 1896 în centrul localităţii“, a mai spus primarul.
Biserica „Sfântul Gheorghe“, „Regina Olteniei“
O soartă mai bună a avut Biserica „Sfântul Gheorghe“. Aceasta a fost construită de meşteri italieni şi a fost pictată tot de italieni. Lăcaşul de cult a fost ridicat pe terenul donat de o familie de boieri – Radu Renţea şi soţia sa, Neacşa. De-a lungul timpului, biserica a beneficiat de mai multe intervenţii de consolidare. Ultima dintre acestea, şi poate cea mai importantă, este cea de anul trecut, când biserica monument istoric a fost complet restaurată, respectându-se arhitectura iniţială.
„În faţa bisericii se află nişte stâlpi de susţinere care au fost turnaţi după cutremurul din 1938, iar banii au fost trimişi de Nicolae Titulescu. În 2016 s-au refăcut totul, atât la exterior, cât şi picturile, iar biserica pe care mie îmi place să o numesc «Regina Olteniei» străluceşte ca pe vremuri“, a mai spus primarul. În curtea bisericii, pe lângă mormântul familiei Titulescu, se află şi monumentul eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, dar şi o clopotniţă ce păstrează arhitectura turlelor bisericii şi este compusă din elemente care datează din secole diferite. Astfel, construcţia este din secolul 21, clopotul este din secolul 20, iar crucea, din secolul 19.
Tot în curtea bisericii a fost ridicată şi o construcţie nouă, în care se află o capelă mortuară, iar la etaj a fost înfiinţat un muzeu etnografic în care se găsesc uneltele folosite de ţăranii din comună în perioada interbelică şi înainte. Tot aici se află şi icoane de la 1600, o cristelniţă ce are inscripţionat pe ea anul 1854, dar şi obiecte de la 1896 care au aparţinut bisericii.
Bogată în obiective turistice şi în peisaje pitoreşti, comuna Nicolae Titulescu reprezintă un punct important pe harta Olteniei.
