Persoanele care vor să dea casa în plată băncii depind de decizia judecătorilor, care trebuie să aplice impreviziunea. Avocații spun că acum procesele s-au complicat și sunt de durată. Iată de ce situații se pot lovi împrumutații la bănci și ce probe trebuie să aducă în instanță, dacă vor se dea în plată locuința și să reușească această procedură.
La un an de la apariția Legii dării în plată sunt foarte puțini oameni care și-au manifestat intenția de a da locuințele băncilor creditoare și sunt și mai puțini cei care au reușit efectiv să dea locuințele în plată, iar cele mai multe procese sunt pe rolul tribunalelor, din cauză că băncile au mutat aplicarea legii în instanță. Băncile au făcut contestație în instanță în două treimi din cazurile ce privesc Legea nr. 77/2016 cunoscută și drept Legea dării în plată. Dacă în prima formă a legii, condițiile pentru a da casa în plată erau destul de simple și ușor de îndeplinit, după ce Curtea Constituțională a României s-a pronunțat privind neconstituționalitatea unor articole din lege, de anul acesta procesele s-au prelungit, pentru că trebuie administrate mai multe probe în instanță, iar judecătorul decide dacă a intervenit între consumator și bănci o impreviziune, care să fi dezechilibrat contractul de credit și să fi făcut aproape imposibil ca acesta să mai fie onorat de către împrumutat. În prima formă a legii, persoana care dădea în plată locuința nu trebuia să dovedească faptul că are dificultăți în a achita creditul contractat de la bancă, ci trebuia să arate că este consumator, că valoarea creditului contractat a fost pentru cumpărarea sau modernizarea unei locuințe și că valoarea împrumutului nu era mai mare de 250.000 de lei. Din ianuarie 2017, de când a fost motivată decizia Curții Constituționale cu privire la Legea dării în plată, situația s-a schimbat, iar în instanță trebuie duse probe care să arate apariția impreviziunii.
Impreviziunea este definită ca o situație pe care o suferă una dintre părțile contractante, ca urmare a unui dezechilibru de valoare ce intervine pe parcursul executării contractului, dezechilibru ce poate fi determinat de fluctuațiile monetare sau de alte cauze. Acea situație imprevizibilă creează dezechilibre. „Între valoarea prestațiilor părților pot apărea grave dezechilibre, susceptibile a fi cauză de ruină economică pentru o parte și de îmbogățire pentru cealaltă“, conform dicționarului de termeni juridici.
Cum se dovedește apariția impreviziunii
Judecătorul va solicita în instanță anumite probe prin care să se dovedească apariția impreviziunii. „De la motivarea hotărârii Curții Constituționale nr. 623 din octombrie 2016 s-a prelungit durata soluționării contestațiilor la Legea dării în plată. Potrivit hotărârii Curții Constituționale, judecătorii ar fi obligați să aplice teoria impreviziunii și atunci procesul se prelungește, deoarece trebuie administrate probe și se complică procesul, pentru că trebuie administrate aceste probe, pe de o parte, de către bancă, iar pe de altă parte, de către consumator. Probele pot fi înscrisuri referitoare la gradul de îndatorare și venituri la data acordării creditului, comparativ cu veniturile pe care le are consumatorul în prezent și rata de credit pe care o plătește în prezent. Se face o comparație, pentru a se vedea dacă există un dezechilibru. Pot fi administrate probe că a intervenit un risc extraordinar supraadăugat evoluției contractului de credit. Poate să fie riscul valutar la contractele în franci elvețieni, pentru că acolo știm că există date concrete cu privire la explozia cursului de schimb“, a explicat, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la Alege TV, avocatul craiovean Carmen Popa.
În cazul în care unul dintre soții care sunt titulari ai contractului de credit și-a pierdut locul de muncă și din această cauză nu mai poate plăti ratele la bancă și dă casa în plată ar putea să nu fie considerat de jucător ca fiind o stare de impreviziune. „Pierderea locului de muncă al unuia dintre plătitori/titularii contractului de credit nu poate fi considerat risc. Riscurile supraadăugate sunt riscurile extraordinare care au intervenit, în afara puterii de previziune a părților contractului, ori la data la care iei un credit pe o perioadă lungă de timp trebuie să iei în calcul că în această perioadă poți să îți pierzi serviciul. Riscul de boală este la decizia judecătorului. Dacă este o boală gravă, care implică și costuri, atunci ar putea fi luată în calcul de către judecător, dar nu este suficient. Trebuie să se facă dovada și că era dezechilibrat contractul de credit, ci se ia o marjă de echilibrare a contractului, prin eliminarea unui element de cost“, a spus avocata Carmen Popa. Ea a mai explicat că „acele riscuri extraordinare sunt riscurile care intervin în condiții de crize economice grave, situații de calamitate, condiții în care, să zicem, că o piață anume intră într-o criză profundă“.
Cine solicită probele
Odată ajunși în instanță, probele pot fi cerute fie de apărători, fie chiar de judecător. „Situațiile sunt diferite. Dacă există avocați, ei trebuie să aibă inițiativa administrării de probe, dacă nu există avocați, atunci judecătorul trebuie să suplinească această lipsă de apărare a consumatorului și atunci cere el astfel de probe. Eu cred că acele contestații făcute de bănci în instanță – și sunt cu miile – s-au făcut tocmai pentru că nu acceptau această situație și atunci au făcut contestațiile ca să tragă de timp, în așteptarea deciziei Curții Constituționale“, a mai precizat avocatul Carmen Popa.
Doar 1% dintre cei preconizați și-au dat casele în plată
Numai persoanele care chiar au probleme deosebite în a-și mai achita ratele aleg să dea casa în plată și vor trece de exigența judecătorilor la procese. Deși băncile estimau că 800.000 de români ar fi urmat să apeleze la Legea dării în plată, în realitate nici 1% din persoanele despre care se spunea lucrul acesta au decis să își dea locuințele în plată către bănci. La nivel național, doar 7.328 de persoane au apelat la Legea dării în plată, la un an de la apariția legii. Potrivit Hotnews.ro, care a publicat datele solicitate de la BNR, până acum 25 de bănci au contestat în instanță darea în plată, respectiv s-au depus notificări în justiție în 4.986 de cazuri, din totalul de 7.328. Din cele aproape 5.000 de notificări în instanță, aproape jumătate au restanțe de trei luni la plata ratelor către băncile respective, în timp ce restul sunt cu plata ratelor la zi, potrivit BNR. Pe site-ul Tribunalului Dolj figurează 14 dosare pe Legea dării în plată, majoritatea nesoluționate, iar la multe dintre acele cauze sunt prelungite termenele până în iunie și iulie 2017.
