Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” îi invită pe craioveni vineri, 20 ianuarie 2017, la expoziţia de carte “ 24 Ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române” ce va avea loc în Salonul Expoziţional al bibliotecii. Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală.
Epoca Unirii Principatelor a fost un timp de mare intensitate istorică, pe toate planurile, s-au produs transformări structurale, care au conferit înfruntării dintre forţele vechi şi cele noi aspecte dramatice. Lupta pentru unire nu a reprezentat un scop în sine, nu a fost limitată la aspectele practice, politice, ci s-a extins asupra întregii vieţi a societăţii, s-a împletit firesc, cu tot ceea ce s-a întreprins pentru a se pregăti crearea statului modern al cărui beneficiar urma să fie poporul, în totalitatea lui.
În perspectiv istorică, reformele care au succedat dublei alegeri de la cele mărunte la cele majore, apar ca având o însemnătate tot atât de mare ca şi actul propriu-zis al Unirii, concretizat în dubla alegere, moment declanşator în procesul de formare şi organizare a statului modern român.
Pe drept, perioada istorică în care s-a realizat şi consolidat prin reforme statul naţional, poate fi apreciată drept perioadă a revoluţiei pentru unitate. De altfel, contemporanii înşişi i-au simţit ritmul, profunzimea şi dimensiunile.
“24 ianuarie 1859, clipa de aur a veacului al XIX-lea, așa cum în mod inspirat au numit-o contemporanii acelei perioade, reprezintă un episod astral al istoriei noastre. Contextul extern favorabil și nu mai puțin măiestria politică demonstrată de oamenii de stat români au determinat, nu fără eforturi, ajustări și un dram de șansă, încununarea proiectului unui stat nou apărut pe harta Europei – România. Unirea celor două principate – Țara Românească și Moldova – nu a constituit un scop în sine. Dimpotrivă, dintr-o lungă și legitimă listă de cerințe și revendicări aceasta, realizarea Unirii, avea să se constituie în piatra de temelie pentru realizarea celorlalte obiective: prințul străin, independența de stat ș.a. În ciuda greutăților și împrejurărilor nu întotdeauna prielnice, Unirea cea Mică a rezistat timpurilor, ajungând să reprezinte în prezent una dintre cele mai încărcate de simbol referințe ale memoriei noastre istorice și naționale”, a declarat Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii Județene “Alexandru și Aristia Aman”.
Dintre lucrările expuse conducerea Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman” aminteşte: Unirea 24 ianuarie 1859 (s.a.), Nicolae Iorga – Unirea Principatelor (1859) : Povestită românilor cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la întemeierea statului român (1909), Acte şi documente relative la istoria renascerei României, Vol.9 – (1857-1859), publicate de Dimitrie A. Sturdza şi J. J. Skupiewski ( 1901), A. D. Xenopol – Histoire des Roumains de la Dacie Trajane depuis les origines jusqu’a l’union des Principautés en 1859, vol.2 – 1633-1859 (1896), Mihai Cojocariu – Zimbrul şi Vulturul : cercetări privitoare la Unirea Principatelor (2010 ), Luchian Deaconu, Otilia Gherghe –Oltenia și Unirea Principatelor (1999), Ion Ţurcanu – Istoria ilustrată a românilor de la origini până la Marea Unire (2007), Lupta artiştilor plastici pentru Unirea Ţărilor Romîne : 24 ianuarie 1859 – 1959 (1959), Unirea Principatelor și puterile europene (1984), Iosif Micu – Teme și subiecte filatelice din istoria României (1980), etc.