17.5 C
Craiova
vineri, 26 aprilie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljCiobanii ameninţă cu noi proteste, nemulţumiţi de Legea vânătorii

Ciobanii ameninţă cu noi proteste, nemulţumiţi de Legea vânătorii

Nemulţumiţi de Legea vânătorii, mii de ciobani şi crescători de animale din România au luat cu asalt parlamentul la sfârşitul anului trecut
Nemulţumiţi de Legea vânătorii, mii de ciobani şi crescători de animale din România au luat cu asalt parlamentul la sfârşitul anului trecut

Problemele legate de perioada în care ciobanii îşi pot scoate oile la păşunat şi de numărul de câini pe care îl pot avea la stână încă nu au fost rezolvate. O recunoaşte chiar ministrul agriculturii, Achim Irimescu, care spune că, din acest motiv, ciobanii ar putea reveni în stradă. Unii crescători de animale din Dolj susţin că interzicerea păşunatului la oi din decembrie până în mai este o crimă pentru animale.

Crescătorii de animale spun că nemulţumirile lor au fost generate de completările aduse în 2015 Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407 din 2006. Astfel, potrivit articolului 23, alin. (1), lit. c) este interzis păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie. Acelaşi articol interzice la litera k) permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câini al căror număr este mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal şi de unu la câmpie; în acest număr se includ şi câinii care asigură paza stânei. Aceste două prevederi sunt cele au stârnit revolta ciobanilor, care susţin că este absurd să nu aibă voie să îşi ducă animalele la păşunat în perioada 6 decembrie şi 24 aprilie şi că au nevoie de mai mulţi câini pentru a-şi păzi turmele de oi.
Interesant este că în varianta anterioară a legii, 407/2006 – Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic – există prevederea referitoare la limitarea numărului de câini şi erau stipulate şi sancţiunile. Practic, în legea adoptată în 2015 au fost introduse restricţia privind perioada de păşunat şi amenzi de la 500 la 1.500 de lei pentru cei care sunt prinşi că nu o respectă. Actul normativ a fost promulgat anul trecut şi a devenit Legea nr. 149/2015.

,,Vom relua protestele, iar de data aceasta vom fi mult mai mulţi!“

Convinşi că intrarea în vigoare a acestui act normativ prejudiciază în mod abuziv drepturile lor, la sfârşitul anului trecut, mii de ciobani şi crescători de animale din România au luat cu asalt Parlamentul şi au cerut autorităţilor să ia măsuri. Ulterior, s-a găsit o soluţie de compromis, care a expirat însă pe 25 aprilie 2016. ,,Având în vedere faptul că prin aplicarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se interzice mişcarea animalelor în perioada 6 decembrie – 24 aprilie şi se impune stabulaţia permanentă, fapt care determină îmbolnăviri (…), îmbâcsirea cojocului de lână care generează boli ale aparatului respirator, conducând astfel la pierderi majore în rândul efectivelor de animale, (…) că limitarea numărului de câini care însoţesc şi păzesc turmele şi cirezile (…) favorizează atacurile permanente ale animalelor sălbatice asupra turmelor şi cirezilor, conducând la pierderi însemnate de efective de animale (…), Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă“, se arată în OUG nr. 60/2015, publicată în Monitorul Oficial din 22 decembrie 2015. Au fost suspendate prevederile art. 23 alin. (1) lit. c) şi k), deci o vreme problemele s-au rezolvat. Supărarea ciobanilor este că legea nu a fost modificată şi ameninţă din nou cu ieşirea în stradă.
Costel Stancu este unul dintre crescătorii de animale din Dolj care au participat la protestele de anul trecut şi spune că o va face şi acum, dacă va fi nevoie. ,,Totul a mers bine până anul trecut, când au venit şi au dat o lege din birou. Eu am 500 de animale şi să închizi oaia Ţurcană de acum până în mai e o crimă. Anul trecut am fost la protestele din Bucureşti şi o vom face şi anul asta dacă vom fi şicanaţi. Trebuia să anuleze legea, nu să o suspende“, a spus Costel Stancu, din Segarcea.
Alt crescător de animale din Dolj se plânge că este afectat de prevederile Legii vânătorii şi ameninţă că va ieşi din nou în stradă dacă nu se va schimba nimic până pe 6 decembrie. ,,Am 1.500 de oi şi mă afectează foarte mult aceste prevederi. Nu poţi avea câţi câini vor parlamentarii, ci câţi ai nevoie. În ceea ce priveşte perioada de păşunat, ar însemna să avem toţi grajduri, ceea ce nu se poate. În plus, oaia noastră nu poate fi ţinută înăuntru, e ca şi cum ai aresta degeaba un om. Dacă nu se va rezolva nimic, vom relua protestele, iar de data aceasta vom fi mult mai mulţi“, a spus Dan Constantin, din Cetate.
De aceeaşi părere sunt şi unii dintre medicii veterinari, care susţin că închiderea animalelor afectează sănătatea acestora. Ţinând cont că rasa Ţurcană este majoritară în Oltenia şi este o rasă crescută în libertate, limitarea mişcării ar conduce, implicit, la degenerarea genetică a populaţiilor de ovine din această rasă. ,,La noi în zonă se creşte oaia Ţurcană, o oaie care trebuie să se plimbe, altfel animalele se îmbolnăvesc, au probleme cu unghiile, dar le afectează şi gestaţia“, a spus Sorin Jianu, medic veterinar din Segarcea.

„Legea se află între Ministerul Mediului şi Parlament“

De cealaltă parte, reprezentanţii Direcţiei Silvice Dolj susţin că fermierii care au culturi agricole sunt cei care au solicitat introducerea în lege a prevederii potrivit căreia este interzis păşunatul între 6 decembrie şi 24 aprilie. ,,Aceste reglementări au fost făcute la cererea fermierilor pentru că turmele de oi, în special în zona de câmpie, sunt păşunate pe culturile agricole. Multe plângeri au venit din partea fermierilor, supăraţi că le sunt distruse culturile agricole. În ceea ce priveşte litera k, în special în zona de munte, dar şi la câmpie se produc pagube vânatului din cauză că sunt mulţi câini care însoţesc turmele de oi. Această prevedere a fost introdusă la cererea asociaţiilor de vânători. Prin OUG 60/2015, aceste prevederi au fost suspendate în perioada 22 decembrie 2015 – 25 aprilie 2016 şi nu s-au mai făcut alte precizări, deci acum articolele de lege şi sancţiunile pentru nerespectarea lor sunt în vigoare. Direcţia Silvică Dolj gestionează opt fonduri de vânătoare pe raza a patru ocoale silvice şi s-au constatat de-a lungul timpului pagube provocate de câinii însoţitori ai turmelor de oi, dar şi de câinii hoinari lăsaţi liberi pe fondurile de vânătoare“, a spus Marin Bălă, inginer la Direcţia Silvică Dolj, compartimentul Pază şi Vânătoare.
Nemulţumiri au şi fermierii, care spun că, de multe ori, culturile le-au fost distruse de ciobani. ,,Am terenuri la Băileşti şi la Moţăţei şi în fiecare an am probleme din cauza ciobanilor. Noi avem pază, dar sunt fermieri mai mici care au renunţat pentru că nu mai fac faţă, după ce îşi văd culturile distruse an de an. În toată ţara e această problemă, a devenit o normalitate să intre ciobanii cu oile pe culturi“, a spus Graham Bryce, fermier.
Şi ministrul Achim Irimescu recunoaşte că deocamdată problemele legate de păşunatul animalelor şi numărul de câini la stână nu au fost rezolvate şi spune că soluţia nu trebuie căutată la Ministerul Agriculturii. „Desigur, soluţia nu este acum la Ministerul Agriculturii. Legea se află la Ministerului Mediului, iar noi am susţinut întru totul solicitările fermierilor, mai exact ale crescătorilor de ovine, pentru că este o lege foarte sensibilă. În acest moment, legea se află între Ministerul Mediului şi Parlament pentru că, să nu uităm, Parlamentul a adoptat-o şi acolo se află şi soluţia. (…) Cu siguranţă oierii vor reveni cu solicitarea dânşilor“, a subliniat şeful agriculturii româneşti, citat de specialiştii de la agrointel.ro.
Dacă Legea vânătorii interzice intrarea animalelor pe culturile agricole, o altă interdicţie vine prin Ordinul nr. 544/2013, care, la articolul 10, alin. (3) prevede că durata de păşunat este de minimum 180 de zile în zona de câmpie şi de minimum 90 de zile în etajul subalpin şi alpin. Practic, din noiembrie până în mai, ciobanii de la câmpie nu mai au voie să iasă cu animalele la păscut ca să nu strice covorul vegetal.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS