Scandalul dosarului „Fațada“ de la DNA al primarului Craiovei scoate la iveală o problemă despre care nimeni nu a vorbit până acum. Reabilitarea fațadelor unor blocuri din Centrul Istoric al orașului s-a făcut cu încălcarea Regulamentului de Urbanism referitor la cromatica fațadelor aprobat cu repeziciune de Consiliul Local cu doar câteva zile înainte ca firmele selectate să înceapă lucrul efectiv. Chiar dacă reabilitarea s-a făcut din bani sau materiale primite ca sponsorizare, firmele care au executat lucrările erau obligate să respecte legislația în domeniu.
Oricât de complicat ar părea mecanismul prin care au fost vopsite fațadele blocurilor în 2014, el trebuia să respecte anumite reguli de bază prevăzute în legislația privind disciplina în construcții și creșterea calității arhitectural – ambientale a clădirilor. Pe scurt, mai multe firme au fost convinse (procurorii DNA spun că șantajate) de primarul Craiovei și angajați ai primăriei să sponsorizeze reabilitarea fațadelor. Pentru că nu puteau da banii legal direct primăriei sau asociațiilor de proprietari implicate, firmele au semnat contracte de sponsorizare cu Asociația Pro Craiova deținută de Daniela Elena Popescu, angajată succesiv la RAADPFL, RAT Craiova și Piețe Craiova, structuri subordonate primăriei. Sponsorizările au fost fie în bani, fie în materiale. Nimeni nu știe dacă aceste contracte au fost semnate, dar plecăm de la prezumția afirmativă. La rândul ei, Asociația trebuia să încheie acorduri de parteneriat cu fiecare dintre asociațiile de proprietari din care făceau parte blocurile ce urma să fie reabilitate. Acordul consta în acceptul scris al conducerii asociației ca Pro Craiova să vină cu o firmă de construcții care să execute respectivele lucrări de creștere a calității ambientale a fațadelor. Majoritatea firmelor care au oferit sponsorizări au convins Asociația Pro Craiova să angajeze constructori firme deținute de aceiași patroni, iar acestea au subcontractat lucrările către firma care a făcut de fapt sponsorizarea. În felul acesta, banii au rămas în firmă. Alt avantaj a fost reducerea bazei impozabile oferită de lege. Motivul oferit de primărie pentru acest demers: centrul să arate frumos pentru Festivalul Shakespeare, care ar fi adus la Craiova sute de invitați din străinătate. Lucrările au fost executate, blocurile au arătat mai frumos decât înainte. Dar… totul s-a făcut prin mită și spălare de bani, a conchis DNA, dosar despre care GdS a scris pe larg. Să fie singura problemă a proiectului urbanistic? Nu. Și bugetul local a fost păgubit prin două metode: prima – prin neplata taxei pe schelă în valoare de circa 27.000 de lei, după cum susțin reprezentanții Asociației de Proprietari Romarta, care au decis să se constituie parte civilă în dosarul penal; a doua – neplata taxelor pentru autorizațiile de construire prevăzute de lege. Despre taxa pe schelă a cărei neplată a fost invocată de Asociația Romarta, GdS a scris zilele trecute.
Ce s-a încălcat
Asociația Pro Craiova și firmele de construcții par să fi încălcat fiecare legea în domeniul lor. Pro Craiova, pentru că în acordurile de parteneriat semnate cu asociațiile de proprietari nu a trecut valoarea serviciilor prestate către asociația de proprietari, firmele de construcții pentru că nu au ținut cont de regulamentul aprobat de Consiliul Local cu câteva zile înaine de începerea lucrărilor special pentru ele și pentru că, în cazul Asociației Romarta, au lucrat fără să existe contract semnat cu Pro Craiova. Să luăm cazul Pro Craiova. Potrivit Legii sponsorizării nr. 32 din 1994 actualizată, articolul 1, alineatul 2 „contractul de sponsorizare se încheie în formă scrisă, cu specificarea obiectului, valorii şi duratei sponsorizării, precum şi a drepturilor şi obligaţiilor părţilor“. În cazul a cel puțin două asociații, valoarea sponsorizării nu a fost trecută. Formula de la capitolul „Valoarea parteneriatului“ este următoarea: „Contravaloarea lucrărilor de intervenție va fi asigurată de partenerul 2 (Pro Craiova) din fonduri/bunuri obținute de la sponsori sau alte surse“. La rândul lor, firmele de construcții au partea lor de vină. De exemplu, în cazul Asociației de Proprietari Romarta, firma care a reabilitat fațadele nu a avut nici o bază legală să înceapă lucrarea pentru simplul motiv că Asociația Romarta și Asociația Pro Craiova nu au semnat acordul de parteneriat. Toate celelalte firme de construcții care au lucrat la restul blocurilor au o problemă comună: au încălcat două hotărâri aprobate de Consiliul Local.
Pe 27 martie, consilierii locali au aprobat două proiecte. Primul se referea la „modificarea HCL nr.319/2009 referitoare la aprobarea Regulamentului privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea municipiului Craiova, precum şi stabilirea, constatarea şi sancţionarea faptelor care constituie contravenţii“. Printre modificările aduse se numără interzicerea reparațiilor locale ce pot genera diferențe de culoare și obligativitatea efectuării reparațiilor în mod unitar, pe tot blocul. Cel de-al doilea proiect se referă la „modificarea HCL nr.505/2011 referitoare la aprobarea Regulamentului local de urbanism referitor la cromatica faţadelor pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor în municipiul Craiova“. În noul regulament, articolul 6 a rămas intact, iar el spune următoarele: „Lucrările de intervenție definite de art. 6 din Legea nr. 153/2011 se execută pentru întreaga fațadă și numai în baza unui proiect tehnic. Se interzic lucrări de intervenție executate parțial pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor“. Mai departe, articolul 6 din Legea nr. 153/2011 de care amintește regulamentul definește expresia „lucrări de intervenție“: „Lucrările de intervenție privind reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor se stabilesc prin proiectul tehnic elaborat de colective tehnice de specialitate coordonate de un arhitect cu drept de semnătură și pot consta, după caz, în: a) lucrări de reparare/refacere a zidăriilor/pereților exteriori; b) lucrări de reparare/refacere a finisajelor exterioare, precum tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje și altele asemenea“, se arată în Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor. Firmele plătite din sponsorizări au încălcat regulamentul și legea pentru că au reabilitat doar fațada de la stradă a blocurilor pe motiv că nu au ajuns banii pentru tot blocul.
Potrivit președintelui Asociației de Proprietari Romarta, Petru Becheru, firma de construcții care a lucrat la blocul Romarta a încălcat și Legea autorizării în domeniul construcțiilor nr. 50/1991, deoarece nu a avut autorizație pentru schimbarea culorii blocului. Într-o notificare din 14 aprilie 2014, Asociația soma firma Recon să oprească lucrările. „Vă somăm să încetați lucrările aflate în curs de executare la fațada blocului Romarta(…) întrucât nu dețineți autorizație de efectuare a acestor lucrări și nu aveți contract de execuție cu asociația noastră care să vă permită efectuarea de astfel de lucrări (…) Vă ramintim că ne încălcați dreptul de proprietate, urmând a vă solicita daune corespunzătoare și a vă acționa în judecată atât penal, cât și civil“, se arată în notificare. Becheru a precizat că blocul avea culoare gri înainte de reabilitare și crem după finalizarea lucrărilor. Legea nr. 50/1991 prevede exceptarea obținerii autorizației de construire pentru lucrări de zugrăveli și vopsitorii exterioare, dar cu o condiție: să nu se modifice elementele de fațadă și culorile clădirilor. Or crem nu este gri.
