Echipa formată din Ștefan Voinea și Adrian Balcan a câştigat săptămâna aceasta prima ediţie a concursului Editors Lab
Echipa formată din Ștefan Voinea și Adrian Balcan a câştigat săptămâna aceasta prima ediţie a concursului Editors Lab
Echipa formată din Ștefan Voinea și Adrian Balcan a câştigat săptămâna aceasta prima ediţie a concursului Editors Lab

Gazeta de Sud a câştigat, săptămâna aceasta, prima ediţie a concursului Editors Lab, organizat de Global Editors Network în parteneriat cu Google şi Centrul pentru Jurnalism Independent. Competiţia are ca scop premierea proiectelor jurnalistice inovatoare, iar echipa formată din Ștefan Voinea și Adrian Balcan a convins juriul cu proiectul „Cum Respiri“, care își propune să le arate românilor care este calitatea aerului în zona în care locuiesc. Ce înseamnă acest premiu și cum va contribui proiectul la informarea oamenilor și la îmbunătățirea calității aerului ne-a spus Ștefan Voinea, directorul GdS.

GdS: Cum s-a desfăşurat concursul din Bucureşti?
Ștefan Voinea: Anul acesta, Editors Lab s-a organizat pentru prima oară în România şi Gazeta de Sud a câștigat cu un proiect legat de monitorizarea calității aerului. Am pornit de la o idee şi în două zile am dezvoltat proiectul împreună cu coechipierul meu, Adrian Balcan. La competiţie au participat opt echipe din toată ţara, care au lucrat de dimineața până seara să dezvolte proiecte legate de sănătate. Juriul care ne-a desemnat câştigători a fost alcătuit din Alison Mutler de la Associated Press, Sarah Toporoff de la Global Editors Network și Ioana Avădani de la Centrul pentru Jurnalism Independent. Suntem foarte bucuroşi că am primit şi premiul de popularitate din partea publicului.

GdS: De ce ați ales tema calităţii aerului?
Ș.V.: La nivel global, şapte milioane de oameni mor în fiecare an din cauza poluării aerului, iar în România cinci milioane de persoane ajung în fiecare an la medic cu afecțiuni respiratorii. Craiova ocupă primul loc pe țară când vine vorba de cazurile de tuberculoză, iar cercetătorii au descoperit o legătură directă între calitatea aerului și TBC. Convingerea mea este că trebuie să luptăm pentru a avea un oraș verde, în care să se poată respira. Cu Fundația Gazeta de Sud şi Clubul Rotary Probitas am plantat mii de copaci şi am îmbunătăţit calitatea aerului din Craiova. Acum, prin proiectul „Cum Respiri“, dorim să interpretăm datele deschise oferite de guvern, care în acest moment sunt foarte greu de accesat, şi să dezvoltăm o reţea paralelă de monitorizare a calităţii aerului.

„Din toamnă, vrem să avem în Craiova zece noi senzori de măsurare a calității aerului“

GdS: Practic nu vorbim numai de un premiu, ci de un proiect pe termen lung, care își propune să schimbe ceva în ceea ce privește gradul de poluare din ţară.
Ș.V.: Ideea a fost să comparăm la nivel naţional calitatea aerului din fiecare oraș și numărul bolilor respiratorii. Vrem să facem aceste date vizibile astfel încât ziariștii să le poată folosi. Folosind date deschise, site-ul Cum Respiri va afișa evoluția în timp a calității aerului din orașele unde există stații de monitorizare publice. Iar din toamnă vrem să instalăm în Craiova zece noi senzori de măsurare a calității aerului. Acum avem doar o imagine foarte vagă. Nu știm cât de poluat este cartierul Brazda lui Novac şi care e situaţia comparativă în Lăpuş, spre exemplu. Avem deja un plan tehnic şi o soluție hardware pe care vrem să o implementăm, astfel încât oamenii să își poată instala acasă, cu un cost foarte mic, aceste stații de monitorizare a aerului. Toate stațiile vor intra automat în sistemul public de monitorizare. Vrem să permitem și altor orașe să folosească soluția noastră, cu costuri minime. Nimeni nu va profita financiar din asta, iar toate informaţiile vor fi accesibile gratuit on-line şi vor oferi o imagine mai clară a poluării în România.

GdS: Nu au existat niciodată în orașe senzori publici care să ofere date despre poluare?
Ș.V.: În trecut, în Craiova erau mai mulți senzori ce afişau calitatea aerului, dar cu timpul au dispărut. Nu știu dacă s-au defectat sau este un fel prin care autoritățile încearcă să ascundă adevărul. Problema este că acum cunoaştem mai puțin decât cu cinci ani în urmă despre ce se întâmplă în jurul nostru. De aceea vrem să scoatem la suprafață datele deja existente și să venim cu măsurători noi. Pentru ca oamenii să știe care este situația reală și să ia decizii în acest sens.

GdS, reprezentanta României la finala internaţională Editors Lab

GdS: Ce alte proiecte au mai fost dezvoltate în timpul concursului din Bucureşti?
Ș.V.: Competiţia a fost strânsă, au fost mai multe proiecte foarte bune. Două dintre ele au primit mențiuni din partea juriului. Unul dintre acestea, dezvoltat de TVR Cluj, s-a bazat pe construirea unei rețele de sprijin pentru mamele minore. Jurnaliștii de la ziarul Republica au dezvoltat, cu ajutorul unei interfețe cu Facebook, un robot care îți oferă informații despre sănătate și îți reamintește că ai programare la medic sau te întreabă când ai făcut sport ultima dată.

GdS: Câteva zeci de echipe din toată lumea vor merge în iunie în Viena, la finala Editors Lab. Cu ce se va prezenta Gazeta de Sud acolo?
Ș.V.: Tema finalei din Austria încă nu a fost anunţată, dar ştim că vom avea tot două zile ca să dezvoltăm un proiect de la zero. La echipa noastră s-a alăturat designerul grafic Liviu Bărbulescu şi așteptăm cu nerăbdare să reprezentăm ţara noastră în Viena.

Ana-Maria PREDILĂ
A făcut studii de jurnalism la Université Lille 3, Charles de Gaulle, în Franţa şi este o persoană căreia îi place comunicarea şi socializarea. Vrea să fie informată şi să aleagă conform propriei conştiințe şi nu după cum dictează obiceiurile comunității. Îi place să citească şi să meargă la teatru.