17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljEXCLUSIV: Parcul „Romanescu“, mutilat ilegal de primărie

EXCLUSIV: Parcul „Romanescu“, mutilat ilegal de primărie

Proiectul de modernizare a Parcului „Romanescu“ s-a făcut cu încălcarea legii și a fost un eșec începând de la proiectare și până la execuția propriu-zisă, se arată în raportul final al comisiei de control trimisă de ministrul culturii după ce GdS a prezentat dezastrul din parc. Comisia a constatat că montarea gardurilor în jurul lacului și a insulelor nu a fost avizată de Ministerul Culturii, stâlpii de iluminat au fost amplasați la distanțe prea mici, iar lumina lor poate afecta vegetația, sistemul de irigare nu este adaptat speciilor de arbori și îi poate distruge, iar proiectului îi lipsește cea mai importantă piesă care a dus la măcelul din parc: o evidență și un plan de protejare a arborilor pe care Primăria Craiova era obligată să le ceară firmei de proiectare. Comisia a considerat că vinovată este și Agenția pentru Protecția Mediului care trebuia să solicite un studiu de evaluare a impactului asupra mediului în condițiile în care utilajele firmei de construcții au răvășit parcul de la un capăt la altul. În timp ce raportul cerut de minister arată că municipalitatea a tratat în bătaie de joc cel mai important monument istoric din oraș, primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, le râde în nas specialiștilor.

UPDATE: Raportul final cu recomandări și obligativități privind verificarea în teren a conformității lucrărilor efectuate la Parcul Nicolae Romanescu din Craiova este disponibil aici.

Raportul final al comisiei de control venită la Craiova, întocmit acum o săptămână, constată ceea ce GdS a sesizat în nenumărate rânduri. Proiectul de modernizare a parcului a fost conceput greșit, iar implementarea lui a cauzat vegetației distrugeri greu cuantificabile în acest moment. După cum arată comisia, mulți arbori au fost afectați, posibil iremediabil, de utilajele firmei de construcții care a câștigat contractul de execuție. Vina este însă a Primăriei Craiova și a autorităților responsabile în domeniul mediului care au tratat lucrările din parc ca și cum ar fi asfaltat o stradă, după cum declara pentru GdS ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, acum câteva zile.
Raportul, ajuns deja pe masa ministrului, punctează clar deficiențele constatate de comisia formată din peisagiști independenți din București.
Primul aspect menționat în document se referă la împrejmuirea nelegală cu garduri a insulelor și lacului. „Din punctul de vedere al proiectului avizat de Ministerul Culturii, lucrările de împrejmuire a insulelor și a malurilor lacului sunt executate fără aviz, acestea nefiind propuse în cadrul proiectului inițial. Realizarea acestor garduri a fost motivată de către reprezentanții Primăriei Craiova de siguranța în exploatare, în acest sens fiind menționate cazuri de accidente soldate cu înec (copii care se dau cu sania pe panta de lângă lac). Nu a fost pus la dispoziție nici un act adițional prin care aceste lucrări să fie incluse în cadrul proiectului. Proiectul acestor împrejmuiri nu a fost avizat de Ministerul Culturii și nu a primit acordul proiectanților, conform afirmațiilor acestora. Din punctul de vedere al peisajului, împrejmuirile au un impact negativ, blocând perspectivele către lac. Din punctul de vedere al siguranței în exploatare, problemele semnalate de reprezentanții primăriei au fost înlocuite cu alte potențiale probleme (în cazul săniușului – riscuri de rănire gravă cauzate de masivitatea gardului)“, arată raportul. Comisia a recomandat oprirea definitivă a lucrărilor de împrejmuire și realizarea unui proiect separat care să fie avizat de Ministerul Culturii. „Se vor sista definitiv lucrările de împrejmuire a insulelor și a lacului realizate fără aviz până la îndeplinirea următorilor pași: dacă beneficiarul consideră necesară realizarea acestor garduri pentru motive de siguranță în exploatare a parcului această cerință trebuie exprimată explicit în scris, fiind necesară realizarea unui proiect de împrejmuire care să utilizeze fundațiile actuale ce au fost deja realizate în teren. Proiectul ce va fi realizat va fi adaptat cerințelor de siguranță și va fi adaptat din punct de vedere peisager. Acest proiect va trebui avizat de Ministerul Culturii“, concluzionează raportul la acest capitol.

Stâlpii de iluminat, montați aproape unul lângă altul

Mergând mai departe, specialiștii trimiși de minister au constatat că proiectul nu a fost respectat nici în privința introducerii rețelelor edilitare și că anumite documente din proiect lipsesc. „Din punctul de vedere al lucrărilor de rețele edilitare s-a remarcat instalarea pe o serie de alei ale parcului a unui număr excesiv de stâlpi de iluminat și de supraveghere video, astfel încât interaxul (distanța – n.r.) de circa 15-16 metri prevăzut în cadrul proiectului avizat de Ministerul Culturii nu este respectat, interaxul măsurat la fața locului variind între 5,5 și 9 metri. În privința interaxului prevăzut în cadrul proiectului avizat, proiectanții au declarat că nu a fost făcută nici o revenire asupra proiectului. Efectele majorării numărului de stâlpi de iluminat variază de la impactul negativ asupra percepției peisajului, aleile fiind mai degrabă bordate de un aliniament de stâlpi decât de vegetația arboricolă (un studiu de peisaj ar fi fost necesar în acest sens) până la posibile efecte negative asupra florei și faunei din parc (poluarea cu lumină nepermițând perioade de repaus a vegetației și având efecte negative asupra faunei, în special a păsărilor). Dincolo de aceste aspecte, semnalăm și un posibil impact negativ asupra cheltuielilor aferente acestei lucrări. Menționăm că nu am avut acces la nici un act adițional privind amplasarea stâlpilor de iluminat“, au precizat specialiștii ministerului. De negăsit au fost și documentele legate de sistemul de irigații din parc. „Proiectanții au menționat un studiu hidrografic la care nu am avut acces. Nu a fost realizat nici un studiu pedologic. Menționăm doar că, din punctul de vedere al vegetației existente în parc, sistemul de irigații prevăzut nu este adaptat pe tipologii vegetale și poate deveni chiar dăunător în cadrul masivelor arboricole, unde ar fi trebuit realizat (în cazul în care s-ar fi demonstrat utilitatea) un sistem de udare cu picurare la rădăcină. Astfel, irigarea în zone plantate masiv sau în zonele care au în componență arbori de talie mare este recomandat a se face un sistem de irigare pentru rădăcini care permite pătrunderea apei, oxigenului și substanțelor nutritive în sol. Acest sistem evită compactarea solului și ajungerea apei și nutrienților în mod direct la rădăcinile arborilor. Sistemul de udare pentru rădăcini (mai ales în zona masivelor) trebuie realizat cu dispozitive de distribuire a apei cu cap barbotor sau emițător de picurare. Sistemul poate fi instalat la o adâncime ce variază între cca. 25 cm și 1m. Sistemul propus trebuie să promoveze protecția arborilor și udarea eficientă“, mai spune raportul, care trece apoi la sistemul de drenaj. „O serie de lucrări de rețele realizate cu lucrări ascunse trebuie verificate de o comisie de specialiști. În acest sens menționăm în mod particular lucrările de drenaj. Din observațiile făcute pe teren există un număr suplimentar de drenuri care nu sunt prevăzute în proiect. Este posibil ca acestea să fie executate pentru rezolvarea unor probleme tehnice specifice pe durata execuției lucrărilor, urmând ca ulterior să fie îndepărtate, dar nu putem concluziona în absența documentelor necesare. Proiectul avizat prevede «colectarea apelor pluviale conform noilor cote ale profilului aleilor» fără ca un proiect de sistematizare verticală (altul decât cel ce prevede pantele aleilor) să fie prezentat. În urma observațiilor pe teren, o parte din apele pluviale de pe aleile carosabile interioare parcului se deversează direct în lac, fapt ce ridică o serie de probleme“, arată comisia. Iată care sunt acestea: „Proiectul inițial avizat, care cuprindea și sistemul de drenaj propus, prevedea plantarea cu gazon de diferite tipuri a întregii suprafețe a parcului, fapt care determina în mod necesar utilizarea de îngrășăminte ce ar fi ajuns în apa lacului.
Menționăm că, dată fiind necesitatea tratării arborilor afectați cu substanțe specifice (concentrații de azot și fosfor), este posibil să fie necesare o serie de măsuri de protecție a apelor. Nu putem evalua impactul asupra apelor în absența analizelor ce ar fi trebuit efectuate privind calitatea apelor (…) Considerăm că erau şi sunt necesare: avizul de mediu și un aviz de la Apele Române – administratorul de drept al apelor aflate în domeniul public. În acest sens, recomandăm efectuarea de analize și estimări de către specialiști atestați de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor“, a mai arătat comisia. Practic, spun specialiștii, proiectul a fost greșit conceput.

Primăria și Agenția pentru Protecția Mediului Dolj au încălcat legea

Apoi, comisia a scos în evidență cele mai mari probleme care au dus la dezastrul din Parcul „Romanescu“: lipsa din tema de proiectare a unui plan de protejare a vegetației, care cădea în sarcina Primăriei Craiova, și absența unei evaluări a impactului asupra mediului, pe care Agenția pentru Protecția Mediului Dolj nu a considerat-o necesară. „Tema de proiectare elaborată de Direcția elaborare și implementare proiecte a Primăriei Craiova nu este adaptată nici unui proiect ce privește (re)amenajarea unui parc existent și nici unui proiect ce vizeză un obiectiv ce face parte din patrimoniul național. Deși în cadrul temei de proiectare se menționează alterarea structurii dendrologice a parcului, în cadrul specificațiilor tehnice privind obiectul contractului sunt menționate doar defrișări ale vegetației spontane și refacerea poienilor și a suprafețelor acoperite cu gazon. Subliniem faptul că defrișările propuse în temă nu puteau fi executate în absența unui studiu dendrologic preliminar (studiu despre speciile de vegetație). De asemenea, este propusă plantarea de material dendro-floricol fără a afecta valorile stilistice specifice obiectivului, dar nu este cerut un studiu de peisaj privind compoziția vegetală istorică a parcului. Tema de proiectare consideră ca fiind necesară expertiza tehnică doar pentru elementele construite și cere propuneri pentru eventuale studii suplimentare în cazul în care vor fi considerate necesare. Cu toate acestea, studiul dendrologic, deși recomandat și în cadrul studiului istoric, nu a fost realizat. Studiul dendrologic nu a fost realizat nici de proiectanți (ca studiu de fundamentare a proiectului), acest studiu nefiind inclus în tema de proiectare; nici de beneficiari (Primăria Craiova)“, arată specialiștii ministerului. Cum tema de proiectare cerută de primărie a fost incompletă, nici caietele de sarcini realizate de firma SC 360 Inginerie Urbanism și Arhitectură SRL din București nu aveau cum să iasă bine, parcul fiind tratat ca orice construcție obișnuită, deși el este monument istoric de valoare națională și universală. „Caietele de sarcini redactate de proiectant sunt formale, fără referire clară la șantierul în cauză. Aceste caiete de sarcini nu fac referire la măsurile necesare de protecție a vegetației, fiind elaborate similar cu cele ce prevăd lucrări în mediul construit. Motivarea acestei situații a trimis la absența unui studiu dendrologic sau a unei ridicări topografice a vegetației, deși acestea au fost cerute de către proiectanți beneficiarului. Cu toate acestea, menționăm că o serie de măsuri-cadru (similare celor din documentul de recomandări transmise de comisie) puteau fi prevăzute și în absența ridicării topografice a vegetației“, se arată în raport. Măsurile-cadru despre care amintesc peisagiștii se referă la protejarea arborilor prin asigurarea unei distanțe minime de lucru a utilajelor, protejarea rădăcinilor și stabilirea unor trasee clare ale utilajelor. „Documentația avizată menționează faptul că executantul va utiliza în mod exclusiv circulațiile carosabile existente sau, în caz de necesitate, va întocmi documentația necesară și va cere avizarea deschiderii de noi accesuri și trasee. În urma vizitei pe teren s-a constatat faptul că utilaje grele erau utilizate pe toată suprafața parcului fără organizarea unor trasee clare și utilizând o serie de accesuri ce nu erau prevăzute inițial în plan (de exemplu, accesul dinspre strada Fântâna Popova). Nu ne-a fost pusă la dispoziție o documentație privind deschiderea de accesuri noi și trasee pentru a putea analiza conformitatea execuției cu documentele respective“, au constatat specialiștii.
De asemenea, din raport reiese că Primăria Craiova și Agenția pentru Protecția Mediului Dolj au încălcat Legea 24/2007 privind administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților. „În conformitate cu Legea 24/2007, articolul 17, alineatul (1), obligația organizării și conducerii registrelor spațiilor verzi revine autorităților administrației publice locale. Totodată, aceeași lege, la articolul 10, alineatul (1) menționează obligația municipiilor de rang 0 și 1 de a elabora strategii și un plan de acțiune pentru conservarea și dezvoltarea rețelei de spații verzi până la data de 1.01.2011. Menționăm că registrul spațiilor verzi nu este sinonim cu un studiu dendrologic detaliat, dar considerăm că, dacă registrul ar fi fost elaborat în timp util, acesta ar fi putut reprezenta un document de fundamentare a proiectului ce ar fi evitat efectele negative constatate pe teren“.

Concluzii dure

În finalul raportului de control, comisia a formulat mai multe concluzii și recomandări pe care să le pună în practică Primăria Craiova. Concluziile sunt dure: „Considerăm că modul în care tema de proiectare a fost concepută a condus la o neadaptare a intervențiilor în cadrul parcului şi la situația actuală de pe teren. În acest sens, studiul dendrologic recomandat explicit în cadrul studiului istoric ar fi fost necesar să fie impus de tema de proiectare. Considerăm că era necesară eliberarea acordului de mediu și analizarea serioasă a impactului asupra mediului a proiectului propus, în concordanță cu Legea 24/2007, care le prevede explicit ca obiective ale administrării spațiilor verzi (Agenția pentru Protecția Mediului a spus că nu erau necesare – n.r.). În acest sens, articolul 7 din Legea 24/2007 prevede că prin administrarea spațiilor verzi trebuie asigurate: „Protecția și conservarea spațiilor verzi pentru menținerea biodiversității lor; menținerea și dezvoltarea funcțiilor de protecție a spațiilor verzi privind apele, solul, schimbările climatice, menținerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătății populației, protecția mediului și asigurarea calității vieții; regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziției și a calității spațiilor verzi; elaborarea și aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea și menținerea spațiilor verzi în starea corespunzătoare funcțiilor lor“. Totodată, conform articolului 15 al Legii 24/2007, „controlul realizării măsurilor de protecție a spațiilor verzi este exercitat de instituțiile abilitate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, autoritatea publică centrală pentru administrație și interne, autoritățile administrației publice locale și de unitățile fitosanitare locale pentru protecția plantelor“, a concluzionat comisia.

Primăria, obligată să afle ce specii de copaci sunt în Parcul „Romanescu“

Dintre recomandări, cea mai importantă este realizarea mai multor studii până la finalul anului viitor care să arate situația reală a vegetației din parc în condițiile în care muncipalitatea nu deține nici un document cu numărul și speciile de arbori de aici. „În cadrul lucrărilor ce urmează a fi executate în continuare, se vor aplica în totalitate și în toate cazurile măsurile de protecție a vegetației trimise prin referatul privind necesitatea luării, în regim de urgență, a unor măsuri reparatorii și de protecție a vegetației din Parcul «Nicolae Romanescu», înregistrat la Cabinet Ministru sub nr. 2855/ 07.04.2016, cât și prin referatul privind măsuri de protecţie a vegetaţiei în timpul lucrărilor de construcții și infrastructură în Parcul «Nicolae Romanescu» din Craiova înregistrat la Ministerul Culturii cu nr. 2928/11.04.2016. Imediat după finalizarea execuției proiectului actual și a recepției lucrărilor se impune realizarea unui plan multianual de gestionare peisagistică a vegetației bazat pe un studiu pedologic, a unui releveu detaliat al vegetației existente și al unui studiu dendro-floricol istoric și exhaustiv. Studiul pedologic, releveul vegetației, studiul dendro-floricol și planul de gestionare peisagistică trebuie realizate până cel târziu la sfârşitul anului 2017, ţinând cont că un astfel de studiu se desfăşoară de-a lungul a patru anotimpuri. Se vor aloca fondurile necesare implementării planului de gestionare peisagistică în conformitate cu Legea 24/2007, art. 11, alin. (1) care prevede că «autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să asigure finanțarea materialului dendricol și a lucrărilor aferente necesare pentru amenajarea terenurilor și regenerarea vegetației în spațiile verzi proprietatea acestora». Pe termen scurt, se recomandă o analiză a impactului asupra mediului a lucrărilor proiectate și efectuate în Parcul «Nicolae Romanescu» de către o comisie specializată“, arată raportul final de control.
Reacția primarului Craiovei, Olguța Vasilescu, la sesizările despre dezastrul din parc? O bijuterie! „Astăzi s-au montat și porțile la Grădina Botanică. Încă puțin și o inaugurăm… Cu câteva luni în urma, ne acuzau niște unii că o distrugem, așa cum ne acuzau că distrugem și centrul vechi. Acum, în loc să bage capul între urechi văzând ce bijuterii au ieșit, urlă că distrugem Parcul Romanescu… Să vedeți ce bijuterie va ieși parcul… Aveți încredere! P.S. Nu lăudați încă poarta, că nu e gata! Mai are niște briz-brizuri de montat…“, scria luni primarul pe pagina de Facebook. „Niște unii“ este chiar ministrul culturii.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS