Până anul trecut au existat suprafețe importante nelucrate pe care s-au cerut subvenții de la APIA, fără să se fi înființat culturi. Practica era a marilor fermieri, care ieșeau în avantaj să nu însămânțeze pământul și să primească subvenții de la UE de până la 80 de euro pe hectar decât să îl lucreze. De anul trecut nu se mai plătesc subvenții pentru terenurile pârloagă, iar suprafața cultivată a crescut brusc cu aproape 50.000 de hectare, spune directorul APIA Dolj.
Mii de persoane care dețineau terenuri în proprietate au încasat ani de-a rândul zeci de mii sau chiar sute de mii de euro, în total, fără să lucreze acel teren. Cum a fost posibil? Legislația permitea până anul trecut ca fermierii să primească subvenții și pe ternurile nelucrate. Așa se face că o suprafață agricolă semnificativă din terenurile arabile ale Doljului rămânea necultivată an de an, timp în care marii fermieri sau rudele care locuiesc la oraș și aveau suprafețe de teren moștenite de la părinți sau de la alte rude încasau subvențiile pe suprafață acordate de UE, fără să facă un minim efort pentru a lucra respectivul teren.
O treime din suprafața declarată la APIA era nelucrată
Suprafața necultivată în Dolj pentru care s-a cerut subvenții a fost, până anul trecut, de circa 200.000 de hectare, conform celor declarate de directorul APIA Dolj, Cătălin Roșculete, care a precizat aceste aspecte la emisiunea „Economia Sudulului“, de la Alege TV. „La noi în județ, până anul trecut, erau aproximativ 200.000 de hectare de teren nelucrate, ceea ce înseamnă foarte mult. Eu vă spun pe ce suprafață erau depuse la noi cereri. Pe teren lucrat erau aproximativ 450.000 de hectare. Deci în total se ajungea la circa 650.000 de hectare“, a precizat Cătălin Roșculete. În cererile care se depun la APIA sunt declarate și suprafețele de teren lucrate de fermieri cu sediul în Dolj, dar care se regăsesc fizic în alte județe. Așa se explică de ce au fost depuse cereri de subvenții pentru circa 650.000 de hectare, în timp ce suprafața agricolă era de 585.000 de hectare.
După ce s-a stopat plata subvenției de la UE pentru terenurile nelucrate, brusc a crescut suprafața cultivată în județ. „A crescut suprafața cultivată în 2015 cu circa 50.000 de hectare față de anul anterior, deși a scăzut numărul fremierilor, ceea ce pe noi ne bucură că se lucrează mai multe hectare. Oamenii când au văzut că nu se mai acordă subvenția pentru suprafețele nelucrate s-au dus și ori au dat terenul în arendă, ori l-au vândut, ori au făcut ceva pentru că sunt foarte mulți deținători de terenuri sau moștenitori care ziceau înainte că, decât să dea terenul în arendă, mai bine îl țineau ei (nelucrat – n.r.) și încasau subvenția pe suprafață“, a explicat directorul APIA Dolj.
Bani europeni sub formă de subvenții se mai pot primi doar pentru terenul cultivat, conform noilor reglementări ce au legătură cu noul PNDR 2014-2020 (Programul Național de Dezvoltare Rurală).
Până la începutul lui 2015, fermierii care nu lucrau terenul primeau subvenția pe suprafață de la UE, care era de la 53 de euro pe hectar, până la 79 de euro pe hectar anul trecut, dar nu primeau ajutorul național tranzitoriu de la statul român, care acum este de 19 euro pe hectar, iar anii anteriori a fost chiar mai mic.
Doljul, cel mai mare eșantion de control APIA
Din cauza „matrapazlâcurilor“ care s-au făcut în Dolj cu terenurile arabile și cu subvențiile de la APIA Dolj, anul trecut, APIA de la nivel central a decis ca la Dolj să existe cel mai mare eșantion de control din toată țara, pentru a se verifica modul în care s-au cerut și acordat subvențiile și dacă suprafețele efectiv cultivate corespund și în realitate cu ce s-a declarat în acte. „Am avut de verificat 281.000 de parcele. Vă dați seama ce volum de muncă a fost?“, a spus Cătălin Roșculete. Nici unul dintre fermierii doljeni care au fost supuși controlului nu a primit avansul din subvenția pe 2015 și nu din cauză că s-ar fi constatat deficiențe la ei, ci pentru că soft-ul APIA nu a putut procesa datele. Abia de două săptămâni se dă „Ok“-ul fermierilor care au avut control, adică acele „AC“-uri cum li se spune în limbajul APIA, potrivit lui Roșculete. El a dat asigurări că până la finele lunii martie vor avea acel „Ok“ de la APIA toți fermierii care au trecut cu bine de control.
Directorul APIA Dolj a mai precizat că de pe 8 aprilie începe plata subvențiilor. Ar urma să primească banii, mai întâi, marii fermieri, iar cei mijlocii și cei mici – după această dată. Până la sfârșitul lunii aprilie ar trebui să primească subvenția pe 2015 toți fermierii îndreptățiți, a mai promis Roșculete.
Cum se fraudau fondurile UE pentru subvenții
Unii fermieri declarau suprafețe mai mari cultivate decât aveau în realitate. În cazul în care aceste suprafețe erau „măsluite“ în acte, cu concursul unor funcționari de la APIA, atunci acei agricultori care apucaseră să încaseze subvenții necuvenite din banii de la UE și care au fost descoperiți erau obligați să restituie la APIA sumele încasate ilegal și se alegeau și cu dosar penal. Roșculete a spus că în Dolj au existat 4.000 de debitori, înregistrați în ultimii zece ani, care au fost nevoiți să restituie subvențiile încasate necuvenit. Există fermieri care au între 10 euro debite și până la 100.000 de euro pe un singur fermier, a mai spus Cătălin Roșculete, directorul APIA Dolj, care a precizat că, de anul acesta, nu mai sunt posibile înțelegeri între fermieri și funcționari ai APIA ca să declare mai multe suprafețe decât există în realitate cultivate din cauză că „nu mai permite sistemul informatic“.
Fondurile europene nu se prescriu ca alte datorii către statul român.
