Fermierii de pe raza judeţului Dolj explică răspicat: „Noi facem lapte crud, materie primă, care pleacă la prelucrare şi tot acest lapte este pasteurizat pentru a distruge germenii, microbii“. Laptele livrat nu poate contamina pe nimeni cu bacteria E.coli, deoarece este procesat în fabrici. Atât fermierii, cât şi producătorii de lactate pe care i-am contactat consideră că acest scandal, declanșat la nivel naţional, nu le face deloc bine.
Laptele provenit din toate fermele din România este un lapte conform și poate pleca fără probleme către procesare, iar primele rezultate ale probelor prelevate de la fermele din Argeș și Dolj sunt negative, a declarat, ieri, pentru Agerpres, președintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Andrei Butaru. În ceea ce privește rezultatele definitive ale probelor prelevate de la cele două ferme din Argeș și Dolj, șeful ANSVSA a subliniat că le va face publice în momentul în care vor fi finalizate, însă primele probe au ieșit negative, iar altele mai sunt în lucru. „Noi facem controale în fermele din Argeș și Dolj pentru că așa ne cere procedura, iar când se vor finaliza toate analizele de la probele pe care le-am recoltat vom face declarații. Primele rezultate au ieșit negative, dar mai avem și altele în lucru. Am vrut să fac aceste precizări pentru că s-a creat o psihoză în rândul populației și oamenii trebuie să știe că laptele este conform, că nu sunt probleme cu laptele, iar fermierii trebuie să își desfășoare activitatea în mod normal“, a adăugat Butaru.
Toate fermele, verificate de DSVSA Dolj
Toată această isterie s-a creat de la declaraţia ministrului agriculturii din ultimele zile potrivit căreia o posibilă sursă a îmbolnăvirii copiilor, ajunşi în stare gravă la Spitalul „Marie Curie“ din Bucureşti, ar putea fi laptele de vacă. Această declaraţie a provocat o serie de reacţii şi în judeţul Dolj.
„Laptele folosit la producerea brânzei de Brădet ar putea fi sursa îmbolnăvirii unora dintre copiii din judeţul Argeş“, a fost ipoteza autorităţilor, care au declarat că cel puţin patru bebeluşi au mâncat brânză proaspătă de vaci produsă de firma de lactate. Fabrica se aproviziona cu lapte de la două ferme mari, una din Dolj şi alta din Argeş, de unde inspectorii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi Siguranţa Alimentelor (DSVSA) au mers şi au luat probe. Inspectorii DSVSA Dolj au demarat controale la toate fermele de vaci din judeţ.
„Marţi, am luat probe de la de la ferma Robăneşti, iar analizele au ieşit conforme. Pentru analize suplimentare, pe care nu le putem realiza în laboratoarele noastre, am trimis probe la Bucureşti, urmând ca rezultatele să fie comunicate în următoarele zile“, a declarat pentru GdS Costică Retea, directorul DSVSA Dolj.
„Dovada legăturii dintre brânza cu E.Coli de la Lactate Brădet şi cazurile bebeluşilor din Argeş îmbolnăviţi nu există“
După numai o zi, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a revenit cu noi declaraţii. „Sper că nu am afectat grav un producător, dar poate am salvat viaţa unor copii. În cazul în care ar fi fost afectaţi alţi copii, mi s-ar fi reproşat că am ştiut numele producătorului şi l-am tăinuit. Dovada legăturii dintre brânza cu E.Coli de la Lactate Brădet şi cazurile bebeluşilor din Argeş îmbolnăviţi nu există, Ministerul Sănătăţii având datoria să finalizeze ancheta“, a afirmat ministrul agriculturii pentru Mediafax. Achim Irimescu consideră că a furnizat în mod transparent informaţia privind producătorul de la care provenea brânza infectată, aceasta fiind cunoscută deja la momentul declaraţiei de jurnalişti „pe surse“, acestuia fiindu-i solicitată doar confirmarea. El a indicat că vor continua controalele şi, în paralel, este aşteptat rezultatul testelor pentru aproximativ 140 de probe prelevate de la produsele lactate, după ce bacteria E. Coli a fost descoperită în produsele din judeţul Argeş.
Efectivul de capete s-a înjumătăţit
Am contactat telefonic câţiva fermieri şi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale care fac produse lactate, din judeţul Dolj. Am aflat astfel că aceştia sunt extrem de revoltaţi de toate declaraţiile ministrului din ultimele zile, mărturisind că simt că se încearcă distrugerea micilor producători şi fermieri naţionali, care şi aşa rezistă cu mari eforturi. Costel Coşoveanu, preşedintele AGROSTAR, a declarat că este o nemulţumire generală în acest moment: „Este cumplit ce se întâmplă. Se încearcă o denigrare a noastră, a fermierilor şi producătorilor mici din România. Foarte mulţi fermieri şi producători din Dolj au renunţat la afacere în ultimii ani, au dat fermele sau societăţile care sunt conduse acum de oameni aflaţi la început de drum și care depun toate eforturile posibile să reziste. Avem aproximativ 50 de fermieri mai puternici în Dolj. Vorbesc despre cei care deţin mai multe capete, iar cu două – trei vaci, avem aproximativ 32.000 de fermieri. Efectivul de capete a scăzut în ultimii ani foarte mult. Practic s-a înjumătăţit, de la aproximativ 60.000 de vaci, mai sunt aproximativ 30.000. Sunt fermieri care nu au în acest moment cui să dea laptele. Erau procesatori care luau lapte de la noi, care între timp au falimentat. Acum vine un procesator mai mare de undeva din Mehedinţi şi ridică laptele. În cele mai multe cazuri se plăteşte un leu pe litrul de lapte, foarte puţin pentru fermieri, care cu greu îşi acoperă astfel cheltuielile. Sunt oameni care au ajuns în situaţia să dea laptele pe unde găsesc. Unde să vândă, la colţ de stradă, pentru că în pieţe nu au loc? Până la urmă vom fi nevoiţi să ieşim în stradă, aşa cum au făcut fermierii din alte ţări europene pentru că ne confruntăm cu probleme foarte grave“.
„Noi nu producem lapte pentru consum direct uman. Noi îl dăm la procesat“
Nicoleta Marinescu este administrator la ferma de vaci de lapte din Robăneşti, Dolj. În această fermă sunt 800 de vaci de lapte, iar laptele este dat producătorilor români. „Livrăm laptele zilnic sau la două zile. În momentul în care vin să îl ridice pentru procesat efectuează probe de aciditate şi proba de antibiotic. Totul este foarte strict, aşa cum este normal. După ce analizele ies bune, de-abia apoi încarcă laptele. Urmează alte analize la fabrică. În cadrul fermei avem un program de autocontrol bine stabilit, recoltăm probe de lapte pe care le analizăm. Avem apoi un program strategic, în afară de controalele celor de la DSVSA Dolj, suntem membri în Asociaţia Holstein-ro. Reprezentanți ai acestei asociații vin de două ori pe lună la ferma noastră şi ia probe din lapte pe care le duc la laborator pentru efectuarea controlului genealogic. Laboratorul oferă crescătorilor informaţii exacte asupra performanţelor fiecărei vaci din fermă. Am dat lapte şi la procesatori din străinătate, mai precis la trei firme din Bulgaria. Din toamna trecută dăm lapte doar pentru producţia din România. Costurile unei ferme de vaci sunt foarte mari, iar piaţa laptelui este la pământ, nu numai în România, cât şi în Uniunea Europeană. Fermierii din afară au primit ajutoare din partea statului. În Franţa, de exemplu, statul a intervenit şi a încheiat convenţii cu băncile la care fermierii au făcut împrumuturi şi un an au primit permisiunea de a nu plăti ratele. Noi nu am primit nici măcar subvenţie. Ferma este pe fonduri europene, cu împrumut bancar. Vreau însă să precizez un aspect extrem de important: noi, fermierii, producem lapte crud care nu are nici o treabă cu E.coli. Noi nu producem lapte pentru consum direct uman. Facem lapte crud, materie primă, care pleacă la prelucrare şi tot acest lapte este pasteurizat pentru a distruge germenii, microbii. Noi îl dăm la procesat după ce analizele dovedesc calitatea laptelui“, a explicat reprezentanta fermei din Robăneşti.
„Este în interesul nostru să respectăm normele de igienă“
Adilen Diaconescu este reprezentantul unei societăţi comerciale de pe raza comunei Mischii. Are o fermă cu aproximativ 400 de capre. „Noi ne fabricăm singuri produsele, brânzeturi şi iaurt. Marfa noastră se comercializează în marile supermarketuri din judeţ. Tot acest scandal naţional însă ne intrigă. Avem un ministru al agriculturii care habar nu are ce vorbeşte. Nu ştie lucruri elementare despre agricultură, despre animale. Este inacceptabil ce se întâmplă. În primul rând, oamenii ar trebui să ştie că E.coli moare la o anumită temperatură, că noi suntem nevoiţi să procesăm laptele la o anumită temperatură pentru că altfel nu se coagulează. Problema nu este de la noi, la fermieri sau la micii producători. Este în interesul nostru să respectăm normele de igienă, normele de prelucrare a laptelui. Prin procesare, pe lângă îndepărtarea microorganismelor, este controlată cantitatea de grăsime, dar sunt păstrate vitaminele şi nutrienţii. Este foarte costisitor să ai o asemenea afacere. Toată ferma noastră este pe fonduri europene și respectăm cu stricteţe toate cerinţele. În fiecare săptămână sunt luate probe la analiză, din două în două săptămâni ne vizitează cei de la DSVSA. Consider, la fel ca mulţi fermieri şi mici producători din ţară, că toată această încercare de denigrare a noastră este, de fapt, o făcătură. Din păcate, alţii sunt vinovaţi de moartea acelor copii, iar cei responsabili în derularea anchetei trebuie să-şi facă datoria“, a spus Diaconescu.
„Vine foarte mult lapte din afara ţării, fapt ce duce preţul laptelui nostru foarte jos“
Daniel Ţonea are o fermă cu 600 de capete lângă Băileşti, care produc zilnic şapte tone de lapte. „Îl dăm la procesator în Bulgaria. Sincer, consider că aceste acuzaţii, cum că ar fi murit oameni în urma consumului de lapte cu E.coli, este o făcătură. E.coli este peste tot. Am lucrat pentru o perioadă cu firme mari româneşti, precum Danone, Lactag care a intrat însă în insolvenţă. Am găsit apoi varianta să lucrăm cu Bulgaria. Interesul nostru, al fermierilor, este să producem lapte de calitate, să fim foarte atenţi la tot acest proces, să fim atenţi la numărul de germeni pentru că preţul pe care îl cerem depinde de această calitate! Avem un program foarte bine stabilit cu medicul cu care lucrăm. Luăm probe din lapte de două ori pe lună, luăm probe din furaje de câte ori este nevoie, în plus analizele la lapte le facem din două în două zile, atunci când facem livrarea laptelui. Este ca într-un laborator, nu se atinge nimeni de lapte. Sunt condiţii care trebuie bine respectate. Din păcate, noi, fermierii din această parte de sud a țării, suntem extrem de afectaţi. Suntem cu investiţiile la început și, din păcate, vine foarte mult lapte din afara ţării, fapt ce duce preţul laptelui nostru foarte jos. Pentru o tonă de lapte primim 260 de euro, cade litrul undeva la 1,16 lei, în timp ce costurile sunt foarte mari, în jur de un leu pe litru. Cred că vor să ne distrugă. Dacă vor continua aşa, în doi ani o să ne determine să închidem, și o să ajungem să fim o ţară care ia lapte şi brânzeturi doar de la producători din afară“, a spus reprezentantul fermei din Băileşti.
Microorganisme patogene pentru om, distruse prin pasteurizare şi ultrapasteurizare
Dintre microorganismele sporulate, cele mai cunoscute sunt Bacillus şi Clostridium. Baccilus cereus este o bacterie care se găseşte în mod obişnuit în sol şi ajunge cu uşurinţă în lapte. Unele tulpini sunt psihotrofe şi cresc la 70 de grade Celsius. Este capabilă să producă enterotoxine şi dacă numărul acestora în lapte este mare poate produce îmbolnăviri de tip toxic. Clostridium Botulinum apare uneori în sol şi în apă şi produce îmbolnăvirea cunoscută sub numele de botulism. Boala apare ca urmare a multiplicării bacteriei în alimente şi producerii unei toxine foarte puternice care atacă sistemul nervos. Clostridium Botulinum este inactivată folosind un regim termic adecvat: fie la temperaturi de 1.200 de grade Celsius cu menţinere timp de șase minute, fie la temperaturi de 135-1.500 de grade Celsius, cu menţinere timp de două- patru secunde (cu cât timpul este mai scurt, cu atât vitaminele se păstrează mai bine). Streptococus aureus este o bacterie G(+) care apare frecvent în ugerul vacilor bolnave de mastită. Unele tulpini sunt termorezistente şi pot forma toxine termostabile care produc inflamaţii şi ulceraţii. Dezvoltarea bacteriei poate fi încetinită prin răcirea laptelui. Pasteurizarea distruge Streptococus aureus. Listeria monocytogenes poate fi patogenă la om, determinând avortul spontan, dar şi cazuri grave de meningită. Acest organism aerob poate creşte şi la temperaturi scăzute, la 50 de grade Celsius, şi este distrus prin pasteurizare. Leptospira interrogans se localizează în rinichi şi produce leptospira, iar contaminarea se realizează prin urină. Salmonella şi Shigella produc tulburări intestinale. Coxiella burnetii este transmisă la vaci, oi şi capre prin intermediul căpuşelor şi produce febra Q la om, dar este distrusă de pasteurizare. Yersinia enterocolitica este o bacterie psihotrofă care determină apariţia infecţiilor enterice cu simptomatologie similară cu a apendicitei. Brucella abortus este o bacterie patogenă atât pentru om cât şi pentru animal. Campylobacter jejuni produce gastroenterite, diaree şi crampe abdominale. Entamoeba histolytica este o protozoare situată pe locul trei în rândul cauzelor mortalităţii produse de protozoare. Transmiterea apare ca urmare a ingestiei chisturilor din apa contaminată.
Cryptosporidium muris produce criptosporidioza cu diaree ca prim simptom al infecţiei. Toxoplasmoza gondii produce o infecţie parazitică la om şi la majoritatea animalelor cu sânge cald. Laptele contaminat este o sursă potenţială de toxoplasmoză.
