Aproximativ 1.200 de hectare de teren de pe raza comunei Gighera erau acoperite cu ani în urmă cu plantaţii de orez. Cei care au avut curajul să investească la acea vreme într-o astfel de cultură nu au fost locuitorii din Gighera, ci unul dintre cei mai mari producători şi importatori de orez din Europa. Această investiţie nu a mai putut însă să fie dusă mai departe după ce au fost eliminate subvenţiile pentru irigaţii, așa că la Gighera locul orezului a fost luat de porumb și grâu.
Firma italiană care a investit bani în orezăria de la Gighera se mândrea în urmă cu patru ani cu o producție bună. „Producția medie de orez când funcționa orezăria de la Gighera era de 6.000 de kilograme pe hectar. Am avut și rezultate pe anumite parcele de 8.000 – 9.000 de kilograme la hectar. Lucrând terenurile mai mulți ani la rând și investind, eu cred că producția medie pe hectar putea să ajungă undeva la 7.500, ceea ce ar fi extraordinar de rentabil“, a precizat Ovidiu Geancă, inginer agronom de la Gighera.
Lucrurile nu au evoluat așa cum și-ar fi dorit investitorii. „În urmă cu patru ani, Guvernul României nu a mai subvenționat apa pentru irigații. Din acel moment, noi am mai cultivat orez doar un an. Costurile au fost însă extraordinar de mari. Pentru 1.000 de hectare am ajuns să plătim undeva la 400.000 de euro apă pentru irigații. În același timp, trebuia să plătim și evacuarea apei din parcele, nu numai irigatul lor. În acele condiții era aproape imposibil, ca și cultivator de orez, să poți să faci profit. Nici costurile cu energia electrică nu sunt subvenționate, cum erau odată, când în România orezul se cultiva pe o suprafață de 12.000 – 13.000 de hectare. Acum suprafața cultivată cu orez a ajuns undeva la jumătate“, a mai precizat Ovidiu Geancă, inginer agronom de la Gighera.
Soluții de compromis
Cultivatorul de orez a fost nevoit să renunțe la această cultură și a recurs la o măsură extremă. Încearcă să cultive porumb și grâu pe un teren propice orezului. Aşa cum era de aşteptat, rezultatele sunt modeste.
„Sistemul de irigații este format din canal de irigare și de alimentare. Sunt o serie de canale care se întind pe 42 de kilometri în orezăria de la Gighera. Avem însă probleme cu evacuarea apei în primăvară. Noi suntem în treapta întâi. Toată apa din terasă vine la noi și, neevacuând apa, toate terenurile sunt mlăștinoase. Se seamănă destul de târziu, ieșim din epoca optimă a semănatului și la porumb, și la floare și de aici o serie de repercusiuni care se răsfrâng asupra culturii și producției. Ușor, ușor ne dăm seama că nu rentează nici aceste culturi. Sunt suprafețe destinate culturii orezului și cred că asta ar trebui făcut pe aceste suprafețe“, se plânge inginerul agronom.
Nu au stat cu mâna în sân și au bătut la poarta Ministerului Agriculturii și la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), în căutare de soluții. Răspunsul l-am aflat și noi de la Adrian Constantin, reprezentant ANIF, filiala teritorială Dunăre Jiu. „Pe cele 1.200 de hectare există și rețea de desecare. Ordonanţa de Urgenţă nr.82/29 septembrie 2011 ne spune că beneficiarii de teren sunt obligați să achite contravaloarea energiei electrice necesare pentru pornirea și funcționarea spațiilor de desecare. Am avut destule discuții cu producătorul de la Gighera privind această situație. Nu ne-am înțeles. Într-un fel, poate are și dumnealui dreptate. E drept că plătește pentru suprafața de teren pe care dorește să o cultive, dar apa colectată din amonte până la urmă îl afectează pe el. Cetățenii particulari, primăriile nu au fondurile necesare să dea bani pentru a porni și funcționa stațiile de desecare. Noi pe rețeaua de desecare în județul Dolj am funcționat numai pe situații de urgență, când s-a intervenit, în principal, pentru înlăturarea pagubelor, astfel încât să nu existe probleme în gospodării, în localități, la infrastructura noastră de irigații“, a precizat Adrian Constantin, reprezentant ANIF, filiala teritorială Dunăre Jiu.
Până când unul dintre cei mai mari producători şi importatori de orez din Europa va reîncepe să cultive orez la Gighera, porumbul și grâul crește în orezării.
