Proprietarii de pajişti din judeţul Gorj riscă să rămână fără subvenţiile acordate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Dacă până acum pentru orice suprafaţă de teren, folosită la păşunat, indiferent dacă era sau nu întreţinută, se acordau subvenţii, de anul viitor este nevoie de proiecte de amenajament pastoral. Acestea se întocmesc la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, de toţi proprietarii de pajişti naturale, persoane juridice sau fizice, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34 din 2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente. Amenajamentele pastorale au drept scop stabilirea unui set de măsuri şi acţiuni pentru fiecare trup de pajişti naturale la nivelul fiecărui deţinător (persoană fizică sau juridică) din cadrul fiecărui teritoriu administrativ, pentru a se realiza creşterea capacităţii de producţie şi, implicit, creşterea numărului de animale.
Subvenţii pentru mărăcini
Recent au fost modificate actele normative privind întreţinerea pajiştilor şi au fost înăsprite condiţiile de acordare a subvenţiilor. Apariţia noilor prevederi legale a fost determinată de starea de degradare a pajiştilor naturale în România, prin: „instalarea de vegetaţie lemnoasă nedorită pe arii extinse şi a vegetaţiei ierboasă invazive, nevaloroasă din punct de vedere al valorii nutritive; declanşarea unor procese actuale, cu efecte negative asupra pajiştilor naturale – alunecări, eroziune, colmatări, revărsări de ape etc; sărăcirea accentuată a solului în principalii nutrienţi, ceea ce a determinat scăderea capacităţii de producţie a pajiştilor naturale. Proiectul de amenajament pastoral cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente: descrierea situaţiei geografice, topografice şi planul parcelar al pajiştilor aflate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; descrierea solului şi a florei; capacitatea de păşunat a pajiştii; lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor; planul de fertilizare şi măsurile agropedoameliorative. Principalele lucrări ce urmează să se execute, în funcţie de caracteristicile fiecărui trup şi parcelă de pajişti naturale, sunt: eliminarea excesului de umiditate; combaterea eroziunii de adâncime şi alunecărilor solului; corectarea reacţiei solului, respectiv aciditatea/ alcalinitatea, prin lucrări de amendare. Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos care constau în: curăţarea de muşuroaie, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre; distrugerea vechiului covor vegetal degradat; îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare; pregătirea patului germinativ; reînsămânţarea cu amestecuri de plante furajere productive şi cu valoare furajeră ridicată şi întreţinerea pajiştii nou-înfiinţate. Lucrările de întreţinere a pajiştilor cuprind cel puţin: distrugerea muşuroaielor, curăţarea de pietre, a vegetaţiei arbustifere nevaloroase, combaterea buruienilor şi executarea lucrărilor de desecare; combaterea eroziunii solului şi respectarea strictă a regulilor de exploatare raţională; corectarea regimului aerohidric al solului; lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi organice; lucrări de regenerare a pajiştilor prin însămânţări şi supraînsămânţări executate atât primăvara, cât şi toamna, în funcţie de condiţiile de climă şi sol, cu respectarea măsurilor stabilite prin angajamentele pastorale“, a declarat Constantin Negrea, directorul APIA Gorj.
Doar 4,8% din suprafaţă are proiecte
Proiectele de amenajament pastoral trebuie să fie implementate de conducerile administraţiilor locale, iar executarea acestora revine grupului de lucru constituit în acest scop, format din specialişti de la Consiliile Locale, Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Camerele Agricole Judeţene şi Direcţiile Agricole Judeţene, fiecare cu sarcini precis stabilite. „Suprafaţa de pajişti naturale a judeţului Gorj în anul 2015 este de 124.000 de hectare, distribuită astfel: primării şi consilii locale – aproximativ 15.500 de hectare; obşti şi composesorate aproximativ 8.770 de hectare; asociaţiile crescătorilor de animale – aproximativ 1.033 de hectare; persoane fizice şi alte persoane juridice – aproximativ 98.697 de hectare. Au fost executate studii pedologice şi agrochimice pentru stabilirea lucrărilor ameliorative şi a necesarului de îngrăşăminte pe fiecare trup, în vederea fundamentării proiectului de amenajament pastoral doar pe 5.951 de hectare, reprezentând 4,8% din suprafaţa totală de 124.000 de hectare. Din situaţia executării studiilor pedologice şi agrochimice pentru fundamentarea proiectelor de amenajament pastoral se constată că numai cinci primării au executat studiile de fundamentare a proiectelor de amenajament pastoral (Muşeteşti, Tismana, Glogova, Bengeşti-Ciocadia şi Turceni), pe o suprafaţă de 2.745 de hectare. Aceeaşi documentaţie a mai fost solicitată şi de şase obşti, din care cinci situate pe teritoriul oraşului Novaci, iar pe teritoriul comunei Crasna, o obşte. Este necesar ca administraţiile publice locale, obştile sau composesoratele, alţi deţinători de pajişti naturale, persoane fizice sau juridice, să pună în aplicare cadrul legislativ privind întocmirea proiectelor de amenajament pastoral cunoscându -se faptul că, începând cu anul 2016, Agenţia de Plăţi pentru Intervenţii în Agricultură nu mai acordă subvenţii pentru folosinţă pajişti naturale – fără proiect de amenajament pastoral. Proiectele de amenajamente pastorale se actualizează la o perioadă de zece ani“, a mai spus Constantin Negrea.
