Muncesc pământul tot anul, investesc în el toată bruma de bani pe care o au, iar când se fac recoltele, le vând la prețuri de nimic. Vorbim despre legumicultorii din comuna olteană Tia Mare. Anul acesta, prețurile sunt chiar mai mici decât în 2014. Iar dacă vor să acceseze fonduri europene sunt descurajați de birocrație.
Localnicii din comuna Tia Mare, judeţul Olt, se îndeletnicesc cu munca pământului. Solul este numai bun pentru cultivarea legumelor, iar după multă muncă recoltele nu se lasă așteptate. Problemele apar la comercializare. În piețe, locurile sunt limitate. Așa că cei mai mulți legumicultori își etalează marfa pe marginea drumului. În căruțe, roabe sau găleți, bătrânii și tinerii se uită lung doar, doar oprește cineva să le cumpere marfa.
Toată familia Saliu muncește la solarii. Pe caniculă sau ploaie sunt în grădină. I-am găsit pe marginea drumului, încercând să vândă ardei și roșii. Vând kilogramul de roșii cu un leu. Și nu își scot investiția.
„Prețurile sunt mici, în piețe nu avem loc. Așa că vindem în comună, pe stradă. Ne mulțumim și cu puțin. Noi vindem și cu un leu kilogramul de roșii. În piață nu am ajuns, dar am auzit că este dublu prețul. Noi, țăranii, ne mulțumim și cu atât. Cultivăm și ardei, și castraveți. Munca nici nu se mai pune. De multe ori nu scoatem investiția. Anul acesta, producția este foarte bună, dar prețurile sunt mai mici în comparație cu anul trecut“, povestește Iancu Saliu
Peste stradă, tanti Ioana se plânge de aceleași prețuri mici. „Muncim mai mult degeaba. Asta ne e soarta, ce să facem. Un leu roșiile, până la sfârșitul verii o să ajungem să le dăm pe nimic“, spune supărată bătrâna.
„Ai noștri, în loc să ne ajute, ne pun piedici“
În Tia Mare sunt agricultori care au reușit să atragă fonduri europene. În jur de 50 de oameni au accesat 1.500 de euro timp de cinci ani. Ar accesa și mai mulți, dar se lovesc de birocrație. Virgil Gulie, primarul comunei, spune că un agricultor ca să întocmească un dosar și să-l declare eligibil ajunge să facă și 30 de drumuri.
„Se cer fel de fel de hârtii, de pretenții și sunt convins că nu e cerința celor de la UE, ci a celor din țară. Ai noștri, în loc să ne ajute, ne pun piedici. Prea multă birocrație, prea multe cheltuieli. Ca să obțină fonduri, trebuie să aibă nu știu ce suprafață de teren, să aibă nu știu ce suprafață de solar. Trebuie îmbunătățită legislația“, spune primarul.
„Pentru oameni este pierdere de timp, de bani“
Prin Asociația Comunelor s-au făcut multe demersuri în acest sens. Este nevoie însă de hotărâri ale guvernului.
„Nu știu dacă în vreo țară europeană este birocrație ca la noi. Pentru oameni este pierdere de timp, de bani“, adaugă Virgil Gulie. În comună nu există oameni specializați în atragerea de fonduri europene care să-i ajute pe agricultori. Iar localnicii trebuie să meargă 90 de kilometri până la Slatina pentru ajutor specializat.
„Sunt în discuție cu două societăți de consultanță care să vină să ajute oamenii. Acum cei interesați trebuie să meargă la Slatina. Iar asta înseamnă bani și timp. Am vorbit cu specialiștii să vină ei aici. Le-am spus că le pun spațiu la dispoziție, o zi, două pe săptămână să vină aici, să nu mai bată legumicultorul drumul și să piardă timpul degeaba“, concluzionează primarul Virgil Gulie.
