Peisajul natural al comunei gorjene Stejari este deosebit de atractiv, cu dealuri împădurite cu stejari, care străjuiesc localitatea de o parte şi de alta, cu apa Amărăzuiei care udă terenurile fertile pe care localnicii le muncesc pentru traiul zilnic. La Stejari, comunitatea a avut norocul de a avea biserici importante, una dintre ele monument istoric de mare importanță, Biserica Sfinţii „Împăraţi Constantin şi Elena“.
Pe dealurile Amaradiei, în partea sud-estică a judeţului Gorj, se întinde pe o lungime de 30 de kilometri comuna Stejari, cu o istorie milenară, de care localnicii sunt foarte mândri.
Ştefan Lupu, primarul comunei, de meserie profesor de istorie, spune cu mândrie povestea locului natal.
„Istoria scrisă e mai recentă. Arheologic vorbind, datele sunt mai vechi. Primele mărturii despre viaţa oamenilor pe aceste locuri provin din mileniul I înainte de Hristos. Sătenii au descoperit în câteva puncte ceramică dacică şi chirpici dacic pentru anumite aşezări şi chiar un dinar roman din epoca de argint, din epoca republicană, în zona Mormintele. Aşezări dacice au fost încă de acum 2.000 de ani pe această vale. Dar mărturii scrise despre această aşezare din comuna Stejari parvin din secolul XVI. Din 1540 încep să apară diferite porunci domneşti sau hotărniciri sau judecăţi domneşti cu anumiţi proprietari din această zonă. Cele mai vechi mărturii apar din satul Hurezi, actual Stejari, din satele Băceşti şi Piscoiu. Comuna a luat naştere prin reorganizarea celor trei comune Piscoiu, Cordeşti şi Baloşani în anul 1968, când s-a ales denumirea de Stejari. Denumirea este provenită de la stejarii seculari din această zonă, care au o vechime de peste 600 de ani. La început erau şase în vegetaţie acum mai sunt doar trei, care sunt ocrotiţi şi protejaţi. Comuna cuprinde şase sate: Băceşti, Baloşani, Dealul Leului, Stejari, Piscoiu şi Popeşti. În aceste sate evoluţia a fost lentă, dar continuă şi apar şi primele şcoli după 1831, în aceste sate la început în construcţii improvizate sau pe lângă biserici, iar mai târziu cu construcţii proprii“, a spus edilul comunei.
Locuri de muncă puţine
În comuna Stejari, așezare specifică zonei de deal, cu case răsfirate de-a lungul văii pârâului Amărăzuia, trăiesc 2.500 de suflete. Oamenii locului s-au împuţinat în ultima perioadă, tinerii preferând să plece în străinătate sau în oraşele învecinate.
„Au plecat mulţi tineri neavând un loc de muncă stabil şi nici o şansă de realizare, după anul 1990 au plecat mulţi să muncească în afară, prin Grecia, Spania, Germania şi Italia. Dar nu şi-au uitat originea, se mândresc cu obârşia lor şi se întorc şi investesc construindu-şi case frumoase şi cu speranţa că într-un timp vor rămâne aici“, a spus primarul comunei.
Locurile de muncă s-au împuţinat, localnicii găsind de lucru la Romgaz, în învăţământ, administraţie sau sănătate. Principala activitate a localnicilor rămâne agricultura.
„În prezent locuri de muncă oferă Romgaz, care are o secţie şi sunt aproape 100 de localnici angajaţi în punctele şi parcurile pe care le au, o parte în sănătate, învăţământ sau administraţie, dar sunt puţini. În rest se ocupă cu agricultura, mai muncesc sezonier, se mai angajează în fabrici sau întreprinderi din oraşele învecinate. Se întorc cu toată agoniseala şi investesc şi au grijă de comuna lor“, a spus Ştefan Lupu.
Agricultura, activitate de bază
De o parte şi de alta a drumului se văd parcele îngrijite cultivate cu grâu sau grădini de zarzavat. În zare, pe dealurile comunei se văd păşuni şi pajişti, dar şi pădurile în cea mai mare parte din stejar, fag și salcâm. De-a lungul pârâului Amărăzuia se găsesc sălcii și arini și plopi. Locuitorii se ocupă cu agricultura, cultivând grâu, porumb, fasole, cartofi, legume, dar și cu creșterea animalelor – bovine, ovine, porcine și păsări.
„Cultura cerealelor nu este prea propice pentru aceste zone, terenul fiind fragmentat de văi şi dealuri şi restrâns ca suprafaţă. Cel mai bine se pretează cultura viţei-de-vie, a pomilor fructiferi, grădini pe lângă case şi anumite ogoare cu grâu şi porumb pentru necesarul gospodăriei. Cresc animale pentru că sunt foarte multe păşuni şi pajişti permanente. Din păcate, nu toţi localnicii au această iniţiativă şi dacă în trecut erau peste 2.000 de oi, mii de porcine, sute de vite mari, acum numărul acestora s-a redus. Sătenii au început să crească mai mult capre“, a spus edilul din Stejari.
Altă ocupaţie sezonieră a localnicilor o reprezintă culesul fructelor de pădure. În zonă sunt foarte mulţi muri pe dealurile comunei şi în luna august când este sezonul de recoltare sătenii câştigă bani frumoşi din vânzarea lor. Acum după ploi au început să apară ciupercile, în special mânătarca, şi localnicii merg la cules, dar mai cu teamă, pentru că în zonă şi-a făcut apariţia un urs.
Educaţia, o prioritate
„Din păcate, după o creştere a populaţiei, a efectivelor şcolare şi a numărului de şcoli, a apărut un regres. Înainte de 2000 aveam şase şcoli primare, trei şcoli gimnaziale, trei grădiniţe, acum mai avem o şcoală gimnazială, trei şcoli primare şi s-ar putea ca de la toamna să mai rămână doar trei grădiniţe. Din 2008, de când sunt primar, m-am implicat în întocmirea mai multor proiecte şi înscrierea lor în diferite programe. M-am orientat în a accesa mai multe fonduri. O primă preocupare a fost viaţa culturală socială a tinerilor, încercând să le ofer condiţii fie pentru a se dezvolta, forma, afirma în această zonă, fie, poate, o ambiţie mai mare pentru a-i determina să se întoarcă aici, având mai multe posibilităţi. În momentul în care s-au restructurat şcolile gimnaziale şi unele primare, în şcoala de la centru am realizat o extindere, cu două săli de clasă, cu o sală de sport şi o bibliotecă“, a spus Ştefan Lupu.
Apă, canalizare şi drumuri
Localnicii din Stejari sunt mulţumiţi că drumurile arată mult mai bine şi că au apă potabilă. „S-a mai renovat, drumul era pietruit înainte şi acum avem asfalt. Avem şi apă şi în curând o să avem şi canalizare“, a spus Constantin Dascălu. „Alimentarea cu apă s-a finalizat şi foarte multe locuinţe s-au branşat la acest sistem centralizat. De anul trecut s-a semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale contract pentru canalizare, s-a dat ordinul de începere a lucrărilor şi deja a început aprovizionarea. Într-o săptămână încep lucrările de canalizare în satul de centru. Tot printr-un program guvernamental s-a început modernizarea drumurilor stradale şi am realizat asfaltarea într-un cătun al satului Piscoiu linia, pe un deal unde nu se putea întreţine un drum pietruit.
S-a asfaltat cu şanţuri pereate care asigură şi scurgerea apelor, şi circulaţia în condiţii normale. Într-o săptămână încep lucrările la alte drumuri stradale din Stoia, Judele, Băltina şi Piscoiu. Drumurile comunale le-am înscris în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. În asociaţie cu administraţia din Hurezani, avem un proiect de asfaltare a drumului Hurezani – Busuioci, care face legătura între cele două comune, un drum spre Piscoiu şi un drum Baloşani – Stejari.
Drumul judeţean DJ 605 B se va reabilita printr-un program guvernamental în colaborare cu Consiliul Judeţean Dolj. Pentru acest an mai sunt două poduri care se vor consolida“, a spus edilul comunei.
Cultură şi credinţă
În comuna Stejari, pe drumul principal, foarte aproape de locul unde doi stejari seculari, simbolul comunei, au trăit vreme de 600 de ani, se află un monument istoric de patrimoniu: Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, construită pe teritoriul moşiei Hurez. Biserica a fost construită în acest loc în secolele XVII-XVIII, a fost reconstruită în a doua parte a secolului al XVIII-lea şi terminată la începutul secolului al XIX-lea. În 1813 a fost reconstituită, păstrându-se o parte din frescele cu strat de bază şi a fost repictată în perioada 1813-1821.
„Acum trei ani s-a făcut subzidire, hidroizolaţie, consolidarea temeliei, a centurii, a acoperişului reconstruit în totalitate şi o întărire a construcţiei pe interior şi exterior. Urmează pe măsură ce vom accesa fonduri să reconstituim frescele“, a spus primarul Lupu.
Localnicii se mândresc cu o viaţă culturală intensă, aici fiind organizat un festival folcloric denumit „La Stejarul din Răscruce“, la care participă formaţii din judeţ, dar şi din judeţele vecine şi în cadrul căruia, în afară de parada portului popular, se organizează expoziţii de creaţie şi cultură populară. Concursul folcloric se desfăşoară pe mai multe secţiuni: solişti vocali, solişti instrumentişti, dansuri populare şi tarafuri tradiţionale.
„Festivalul Folcloric «La Stejarul din Răscruce», ajuns în acest an la a VII-a ediţie, dă posibilitatea afirmării şi promovării culturii populare tradiţionale. Îl organizăm de zilele comunei, între 18 şi 20 iulie. O zi întreagă Valea Ronghiei şi zona primăriei răsună de cântec popular. Acest festival este o şansă a afirmării talentului popular din zonă“, spune cu mândrie primarul Ştefan Lupu.
Centrul „Gheorghe Zamfir“ şi stadionul
Pentru a da posibilitatea organizării de concursuri, spectacole simpozioane şi chiar şi petreceri, autorităţile locale au reuşit prin atragerea de fonduri europene construirea unui centru cultural multifuncţional. „Acest centru este compus dintr-o mare sală de spectacole, cu anexele corespunzătoare, bibliotecă, biblionet, un muzeu de artă populară şi un infoclub de întâlnire şi dezbateri pe diferite teme. Şi pentru că la inaugurare a participat şi celebrul naist Gheorghe Zamfir, care are mama născută în acest sat, i-am dat numele maestrului acestui centru“, a spus viceprimarul localitaţii, Nicolae Cilica.
Tot pentru tinerii din localitate şi pentru a încuraja un stil de viaţă activ, autorităţile locale au iniţiat printr-un program guvernamental construirea unei baze sportive multifuncţionale pe un teren de lângă Şcoala Baloşani. „Este construită o clădire de vestiare pentru juniori şi seniori şi pentru întâlniri ale tinerilor şi stadion de mărime corespunzătoare unei divizii naţionale. Anul acesta organizăm şi Cupa judeţului Gorj la fotbal. Avem echipe de fotbal şi la juniori, şi la seniori, în divizia D“, a spus primarul Ştefan Lupu.
După ce am ascultat povestea acestor locuri, am văzut cu ochii noştri dealurile care înconjoară comuna Stejari şi am aflat cum rezistă aşezarea în prezent, pornim la drum, cu speranţa că localnicii plecaţi prin ţări străine se vor întoarce pe meleagurile natale şi se vor bucura de realizările civilizaţiei, dar şi de istoria păstrată cu sfinţenie de cei rămaşi.
