În mijlocul străzii se dezmembrează un autobuz (Foto: Claudiu Tudor)

Autoturisme dezmembrate pe jumătate, caroserii și motoare aruncate la marginea străzii, autobuze și rabe desfăcute bucată cu bucată, cu barosul sau sudura, autovehicule de mare tonaj care așteaptă să-și dea obștescul sfârșit. În jur, pământul este negru din cauza cauciucurilor arse și firelor electrice din care se scoate cuprul, peste tot zac aruncate componente de mașini. Așa arată bulevardul Râului, poarta de intrare dinspre sud a orașului Craiova, o arteră de circulație care va fi reabilitată din fonduri europene și care în prezent este o groapă de gunoi.

Lăsând la o parte craterele în care te afunzi și gunoaiele care se înșiră pe lângă trotuare, bulevardul Râului este de departe cea mai respingătoare intrare într-un mare oraș, așa cum este Craiova. Nici nu apuci să te bucuri de bruma de amenajări făcute atât la carosabil, trotuar și mai nou la pista de biciclete, cât și la canalul care se întinde de-a lungul bulevardului, că dintr-odată „intri“ într-o zonă crepusculară. Este zona cunoscută drept a „căsuțelor cu turnulețe“, ocupate de cetățeni de etnie romă care au luat în stăpânire domeniul public, strada, trotuarul, spațiul de deasupra canalului, atât cât a fost casetat. Aici este raiul dezmembrărilor, de la autoturisme, la autobuze și autobasculante. Toate sunt rupte în bucăți, mărunțite în plină stradă, direct pe trotuar, în fața locuințelor. Domeniul public este acaparat bucată cu bucată și transformat într-un atelier de „fer vechi“. Cetățenii de etnie romă care se ocupă cu dezmembrările sfidează autoritățile, sub al căror nas taie zi și noapte și încarcă în remorcile mașinilor fierul rezultat din dezmembrări. Resturile de plastic, burete, cauciuc sunt aruncate la marginea drumului, la intersecția străzii Popoveni cu bulevardul Râului, dar pe spațiul dintre cele două benzi ale bulevardului. Tone de fier zac adunate în stive peste dalele din beton care închid canalul. Acolo unde gurile canalului au rămas deschise, fiindcă lucrările de casetare nu au fost finalizate, resturile sunt aruncate direct în canalul colector.

Ca în Vestul sălbatic

Locuitorii de aici nu mai țin seama de trotuar, de carosabil, de spațiu verde, dacă se poate vorbi de așa ceva. Femei în fuste lungi, viu colorate, sau copii cară cu roaba resturile rezultate în urma dezmembrărilor și le aruncă fie în canal, fie la podul dinspre intrarea în Popoveni. Este o obișnuință să-i vezi pe localnici cum poartă în mâini un baros, o secure, și care trec nestingherite dintr-o parte în alta a bulevardului. Toate piesele metalice sunt sortate la marginea drumului. În jurul fiecărui autoturism care este secționat centimetru cu centimetru este un întreg furnicar. Loviturile de ciocan bubuie înfundat în caroseria mașinilor, iar sudura scrâșnește la fiecare bucată de fier. Nu de puține ori, bucăți de cauciuc și plastic sunt arse pe spațiul de deasupra canalului colector și la marginea bulevardului Râului. După ce au fost sortate, metalele sunt înghesuite în autovehicule ce demarează în trombă pe bulevard. Acesta este tabloul zilnic pe care îl au în fața ochilor craiovenii, dar și cei care tranzitează această zonă a orașului. Nu trebuie uitat că exact aici vor fi construite piste de biciclete și că tot aici reabilitarea infrastructurii se face pe bani europeni.

Cine nu-și face treaba?

Toate autoritățile în măsură să stopeze acest fenomen, care este ca o pată neagră pentru imaginea orașului Craiova, susțin la unison că au luat toate măsurile care se impun. Din păcate, rezultatele sunt zero până în acest moment. De ani buni, locuitorii din zona caselor cu turnulețe de pe Râului își văd nestingheriți de îndeletniciri.
„Am făcut foarte multe controale și am aplicat amenzi de zeci de mii de lei, dar nu și-au atins scopul. Nu le plătesc, și vorbim de amenzi de 10.000 de lei pentru persoane fizice și 40.000 de lei pentru persoane juridice. Din acest motiv, ieri am mers cu o sesizare la prefect, căruia i-am propus înființarea unei comisii constituite din poliție și jandarmerie, pentru a acționa în forță, fiindcă nu este normal ca dezmembrările să se facă pe domeniul public. De asemenea, considerăm că trebuie mers mai departe pe firul afacerii, pentru a vedea de unde au fost cumpărate aceste mașini, pentru că nu au venit pe roți și au fost cumpărate de la o firmă, care nu avea voie să le vândă ca fier vechi decât unor persoane juridice autorizate pentru dezmembrare“, a explicat Gheorghe Călinoiu, reprezentantul Gărzii de Mediu.
Prefectul județului Dolj crede că cineva din lanțul autorităților care ar trebui să facă ordine este veriga slabă. „O să chem toate structurile, să vedem care dintre ele nu-și face treaba. Legislație este destulă, nu trebuie decât să o aplicăm“, a declarat Sorin Răducan, prefectul județului Dolj.
Reprezentanții Poliției Locale spun, la rândul lor, că își fac simțită prezența în zonă: „Am executat acțiuni împreună cu poliția, Garda de Mediu și Jandarmeria în zona bulevardului Râului“, a spus Octavian Mateescu, directorul Poliției Locale Craiova. Și peste toată vigilența autorităților și organelor abilitate să ia măsuri, Salubritatea face și ea curățenie aici. „Lucrătorii SC Salubritate Craiova SRL intervin periodic pentru salubrizarea zonei Popoveni – Râului, pe care am identificat-o ca punct de depozitare necontrolată a deșeurilor. Pe 2 martie 2015, lucrătorii Secției Salubrizare Stradală au ridicat peste șapte tone de gunoi, iar perimetrul va fi supus unei operațiuni de igienizare în cursul acestei luni“, a transmis purtătorul de cuvânt al SC Salubritate Craiova SRL, Cristina Ghenea.

Activități cu facturi fictive

Fiscul spune că are mari probleme cu firmele de achiziții de fier vechi. Șeful adjunct al Activității de Inspecție Fiscală din cadrul Fiscului doljean, Ilie Ioana, a declarat pentru GdS că una dintre cele mai mari probleme actuale ale instituției este aceea că foarte multe firme care au ca obiect principal de activitate comerțul cu metale feroase și neferoase fac afaceri cu facturi fictive, prejudiciind bugetul de stat. Asemenea societăți au mărfuri „fără documente de proveniență sau cu facturi false, fictive, emise de societăți-fantomă din alte colțuri ale țării. Când descoperim astfel de cazuri, pe lângă raportul de inspecție fiscală facem și plângere penală către organele de cercetare penală. Astfel de firme sunt din Coșoveni, Coțofeni, Băilești și chiar din Craiova, de pe strada Râului“, a mai spus Ioana.

Prejudiciu de 72,16 milioane de lei în 2014

Reprezentantul Fiscului spune că în 2014 au fost descoperite 22 de firme care au făcut afaceri cu documente fictive cu deșeuri feroase și neferoase, fiind depuse 22 de sesizări penale la Parchete. Prejudiciul adus statului este 72,16 milioane de lei, reprezentând neplata către bugetul de stat a impozitului pe profit și neplata taxei de mediu către Ministerul Mediului. „Mecanismul acestor firme este de creare a unor circuite scriptice și fictive prin emiterea de facturi fictive în care datele referitoare la denumirea furnizorilor și a mijloacelor de transport nu corespund realității. Aceste mecanisme au drept scop principal ascunderea furnizorilor reali care livrează deșeuri către aceste firme. Astfel de firme au termen de viață foarte scurt, deținătorii lor fie le declară inactive, fie își deschid alte societăți noi cu același obiect de activitate“, a declarat Ilie Ioana, reprezentantul Fiscului doljean. Finanțiștii descoperă tardiv afacerile acestor firme, la câteva luni sau la mai bine de un an de când s-a produs prejudiciul.

Maria CERNĂTESCU
A absolvit Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” din Universitatea din Craiova şi lucrează în presa scrisă din 2004. În momentul actual este unul dintre puţinii jurnaliști locali care se ocupă de domeniul asociaţiilor de proprietari.