Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara, judeţul Gorj, a obţinut în ultimele luni mai mulţi bani din nunţi decât din colectarea taxei de intrare. În perioadele în care biserica oficiază cununii religioase, foarte multe cupluri din Gorj şi din Oltenia vin la Muzeul Arhitecturii Populare pentru a face albume fotografice de nuntă. Dacă din încasările din taxa de intrare, care este mai mult decât modică, respectiv 3 lei şi 1,5 lei pentru studenţi şi elevi se obțin bani puțini, din încasările din taxa de fotografie sau filmări se strâng sume considerabile. Numai în ultima lună, personalul angajat al Muzeului Arhitecturii Populare de la Curtişoara, situat în nordul judeţului Gorj, a încasat din taxa de fotografiere pentru nunţi suma de 2.700 de lei. Banii ajung în bugetul Muzeului Judeţean de Istorie al judeţului Gorj, instituţia care administrează domeniul respectiv.
Şi turiştii străini fug de taxe
Din păcate, turiştii care vin să viziteze casele de patrimoniu şi reprezentative la nivelul arhitecturii populare din nordul Olteniei fug de taxe şi fac tot posibilul să nu le plătească. În ciuda faptului că sunt modice, aproape nimeni nu vrea să plătească, deşi sumele colectate sunt mai mult decât binevenite pentru Muzeul Judeţean, care cheltuieşte sume importante cu întreţinerea clădirilor, majoritatea din lemn, şi cu plata utilităţilor şi a salariilor pentru cei zece angajaţi ai Muzeului Arhitecturii Populare. Potrivit reprezentanţilor muzeului, au existat recent mai mulţi străini care au venit să facă fotografii, iar, când au auzit că trebuie să achite o taxă de 15 lei, au renunţat să viziteze casele ţărăneşti bine conservate. Nu au dorit să achite nici măcar taxa de trei lei de persoană, sub un dolar, preferând să se urce în maşină şi să plece şi să rămână cu fotografiile făcute din stradă, peste gard.
E nevoie de un panou de avertizare
Muzeul de la Curtişoara, aflat în administrarea Muzeului Judeţean de Istorie şi în subordinea Consiliului Judeţean Gorj, este unic la nivelul judeţului şi în Oltenia. Puţine instituţii îşi mai permit să înfiinţeze astfel de aşezămite şi să le întreţină, iar banii din taxe sunt de cele mai multe ori vitali. Taxa de fotografiere pentru profesionişti este de 50 de lei, iar filmările costă 100 de lei. De asemenea, taxa de videoclipuri este de 200 de lei, dar există şi la acest capitol mulţi interpreţi de muzică populară care refuză să mai achite banii respectivi, motivând că nu le plac imaginile filmate. Banii din încasări sunt necesari şi la plata chiriei pentru o parte din terenul privat ocupat de muzeu. Este vorba de o restanţă de câteva zeci de mii de lei. Această problemă va fi cât de curând rezolvată, lângă muzeu fiind cumpărat un teren, unde vor fi mutate toate casele aflate pe proprietatea privată retrocedată de instanţa de judecată foştilor proprietari. Potrivit salariaţilor instituţiei, de când au început lucrările de modernizare a DN 66, în Defileul Jiului, numărul turiştilor a început să scadă. Existau până acum un an foarte multe grupuri de turişti din Hunedoara, Alba şi din alte judeţe ale Ardealului care vizitau muzeul. De asemenea, odată cu lucrările de modernizare a drumului naţional a fost înlăturat panoul care le indica turiştilor direcţia către Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara. Reprezentanţii Secţiei Târgu Jiu a Drumurilor Naţionale şi-au luat angajamentul că vor pune la loc panoul respectiv lângă drumul naţional, la intersecţia cu localitatea Curtişoara.
