http://www.youtube.com/watch?v=kUCcPeo8dlM
Comuna Bulzeşti, locul în care s-a născut poetul Marin Sorescu, se întinde pe colinele dinspre Vâlcea şi Olt. Administraţia localităţii doljene este preocupată în prezent de finalizarea reţelei de apă potabilă şi introducerea canalizării, reparaţia de podeţe şi modernizarea drumurilor care merg către satele componente. Printre aspectele cotidiene, am regăsit şi două oaze de linişte: una pentru relaxare şi pescuit, botezată sugestiv „Colţ de Rai“, şi cimitirul comunei – a cărui denumire populară a fost preluată în opera soresciană: „La lilieci“.
Aflată la 30 de kilometri nord de Craiova, comuna Bulzeşti priveşte către trei judeţe: Dolj, Olt şi Vâlcea. Monografia comunei Bulzeşti, realizată de Nicolae Miu şi Valentina Gorgan, ne oferă câteva date despre începuturile acestei aşezări. Prima menţiune a satului Bulzeşti a apărut în vremea domnitorului Matei Basarab (1633 – 1654). Primul document datează din 2 august 1633, prin care „Neagomir judeţul şi Pană din Craiova vând lui Ivaşco Postelnic ocină în Bulzeşti“. Satul Frăţila, component al localităţii, este şi el atestat documentar din 1707.
Apă curentă şi canalizare – probleme pe care administraţia vrea să le rezolve
Administraţia locală are ca principale probleme pe ordinea de zi introducerea sistemului centralizat de alimentare cu apă, a canalizării şi modernizarea drumurilor. Primarul Gin Sorescu a făcut o scurtă prezentare a aşezării.
„După reorganizarea administrativ-teritorială a României, Bulzeştiul este constituit din fostele comune Bulzeşti şi Frăţila. Are în componenţă zece sate şi o populaţie stabilă de 1.600 de persoane. Aşezarea este situată în zona colinară, ca atare satele sunt lineare, pe o lungime de circa 25 de kilometri. Oamenii se ocupă cu agricultura şi cu creşterea animalelor. Există şi investitori care au venit la Bulzeşti: este vorba de firme cu activităţi în domeniul agricol, dar şi două societăţi cu activităţi în construcţii“, a explicat Gin Sorescu.
Comuna are trei unităţi de învăţământ, frecventate de 154 de şcolari şi preşcolari. În majoritate, cadrele didactice sunt navetiste. În sectorul învăţământului, se fac investiţii importante. „Bulzeştiul a beneficiat de un program derulat prin Banca Europeană de Investiţii (BEI). Este vorba despre reabilitarea, extinderea şi modernizarea Şcolii gimnaziale «Marin Sorescu», care este finalizată şi a costat 1,4 milioane de lei şi construirea unei grădiniţe cu program normal. Cofinanţările se fac de către autoritatea locală“, a mai spus primarul.
Ca în multe dintre localităţile rurale, administraţia face eforturi să realizeze reţeaua de alimentare cu apă în sistem centralizat şi cea de canalizare. „Alimentarea cu apă se realizează în cadrul unui program guvernamental, derulat pe OUG nr. 28/2013. Din punct de vedere al lucrărilor, suntem gata în proporţie de 99%, dar în urmă cu finanţarea. Reţeaua de alimentare cu apă are o lungime de 19,5 kilometri, valoarea proiectului fiind de aproximativ un milion de euro. Noi sperăm să recepţionăm lucrarea şi s-o punem în funcţiune în partea a doua a anului 2014. Pentru lucrarea de canalizare, intenţionăm să depunem o cerere de finanţare pe următorul exerciţiu financiar cu fonduri UE (2014-2020). Există documentaţie tehnică (SF) care spune că lucrarea este estimată la circa trei milioane de lei“, a detaliat Gin Sorescu. Drumul judeţean care traversează comuna (DJ 643 D) este un proiect al Consiliului Judeţean Dolj şi este la această dată în execuţie. „Lucrarea a demarat în acest an. Se asfaltează de la km 8 la km 16, care corespunde limitei cu judeţul Vâlcea. Din informaţiile mele, valoarea aproximativă a lucrării este de 15 milioane de lei“, a mai afirmat primarul.
În 2013, primăria a realizat alte obiective de interes pentru cetăţeni: un pod peste pârâul Horezu (lucrare finanţată din bugetul local), pietruirea unor drumuri de acces spre terenurile din extravilan – două sectoare de drum care însumează doi kilometri. Acţiunea va continua în 2014 cu pietruirea unui alt segment de drum de un kilometru.
Cimitirul, făcut celebru de Sorescu
Fără îndoială, numele localităţii este imediat asociat de cel al lui Marin Sorescu – marele poet oltean născut aici la 29 februarie 1936 – în satul Gura Racului. Activitatea sa literară i-a adus recunoaştere naţională şi internaţională, iar oamenii şi locurile din Bulzeşti au ajuns cunoscute de toţi. Unul dintre locurile făcute celebre de Marin Sorescu este cimitirul satului, numit popular „La lilieci“, datorită numărului mare de lilieci crescuţi lângă gard, care te îmbătau cu mirosul lor. La cimitir se află Biserica cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului“, construită în 1907 – 1909, pe locul unei biserici de bârne, ridicată cel mai probabil în 1812. În 1960 – 1964, lăcaşul de cult a fost renovat. Stilul arhitectural este bizantin, în formă de corabie, iar pictura realistă, făcută de pictorul Ştefan Dumitrescu în 1909 şi restaurată ulterior. Biserica a fost prădată în anii 1940 – 1941, multe dintre obiectele de cult fiind furate. În jurul acestei biserici era vatra veche a satului, abandonată după ce oamenii s-au mutat pe un nou aliniament. Iată cum descrie Marin Sorescu peisajul, într-o strofă din poezia „La lilieci“:
„E răcoare la umbra bisericii bătrâne, care a rămas aici de când/Era satul în pădure şi veneau haiducii de mâncau pe furiş/Pe Salişte cânta cucul, cimitirul are un aer important, împăcat cu sine./E bine să fii mort aici, între codri, locul e ferit, nici nu trage/Clopotul nu te deranjează că nu sună decât de sărbători, Şi duminică dimineaţa, când cade în misticism, bang-bang, -/cine-o mai fi murit? – De răsună morţii şi stafiile/Cântă păsările şi e un miros de lilieci înfloriţi/Cum trebuie să fi mirosit raiul din dreapta, de la intrare,/ Pe vremea când era culoarea nouă şi nu crăpase“.
Casa „Marin Sorescu“ şi pensiunea „Colţ de Rai“, repere pentru Bulzeşti
O zonă de interes a localităţii este Casa memorială „Marin Sorescu“, care se află în vecinătatea primăriei. Din câte îşi aminteşte primarul, casa a fost construită după 1990, când poetul a primit premiul Herder. „10.000 de dolari erau bani la vremea aceea. A construit-o cu câţiva ani înainte să moară. Acum este închisă, mai vine pe aici fratele cel mic al poetului, Ion Sorescu, dar numai în perioada de primăvară-vară“, a explicat Gin Sorescu. Casa se află în mijlocul unui desiş de salcâmi. Acoperişul de tablă şi pridvorul se puteau observa printre vegetaţia abundentă care crescuse după ultimele ploi. Din balconul casei se poate admira întreaga Vale a Frăţiei.
Câteva zone ale Bulzeştiului par cu adevărat desprinse din poveşti. Pe Văile Răchita (cel mai important torent al Frăţilei) au fost amenajate două baraje şi lacuri de acumulare, pentru a preveni inundaţiile râului. La barajul de la Gura Vâlcelei Răchita, între dealurile Răchita şi prelungirea dealului Ţiganul, s-a format lacul de acumulare. După 1990, terenurile au devenit proprietate privată, iar un investitor a amenajat aici o zonă turistică de agrement – numită „Colţ de Rai“.
În această zonă există mai multe cabane din lemn pentru cazare, iar pescarii împătimiţi se pot delecta pe malul lacului. În vâlceaua din apropiere, investitorul a amenajat trei case din lemn de la 1800 aduse din satele vecine şi reconstruite aici.
