http://www.youtube.com/watch?v=TbO2hPsWRyM
Piaţa „William Shakespeare“ a găzduit vineri, 16 mai, deschiderea celei de-a VII-a ediţii a „Salonului Naţional de Minerale, Fosile şi Geme“. Manifestarea culturală se va derula pe parcursul a trei zile, până duminică, 19 mai, ora 14.00. Evenimentul se bucură de participarea unor specialişti de marcă din ţară şi străinătate (prof. univ. dr. Vlad Codrea, Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca, Laszlo Palinkas, Universitatea din Budapesta, doctor în mineralogie – Oscar Edelstein, Sighetul Marmaţiei, geologi – Emil şi Livia Spiac, Carmen, Costin Andrei, Andrei Gorduza etc.), dar şi colecţionari şi comercianţi de minerale, fosile şi geme din Baia Mare, Satu Mare, Cluj-Napoca, Arad, Tulcea, Bucureşti, Ungaria, Ucraina, Moldova) şi chiar persoane care provin din Africa şi India, aflate la studii sau stabilite în România.
Succesul ultimelor două ediţii ale Salonului Naţional de Minerale, Fosile şi Geme, ca şi expoziţie publică cu vânzare, târg, bursă a mineralelor, a determinat ca la manifestare să se înscrie şi numeroşi meşteşugari hand-made, cu bijuterii deosebite, realizate prin prelucrarea acestor fascinante minerale.
„Aceste saloane de minerale, geme şi fosile au o tradiţie veche, începută la Cluj, dar care s-a amplificat în multe alte părţi. Craiova devine un loc emblematic pentru astfel de manifestări. Aveţi în faţă oameni competenţi, cu expertiză, aveţi ce vedea la acest salon pentru că diversitatea exponatelor este remarcabilă, iar valoarea lor la fel. Să mai subliniez un lucru: sunt şi legale, pentru că există un comerţ paralel pe care noi îl cunoaştem, în care, din păcate, valorile de patrimoniu sunt piratate. Nu este cazul aici, la acest salon, pentru că aici totul este legal şi în bună regulă. Saloanele de minerale şi fosile sunt importante pentru că sunt vectori de educaţie şi adresez invitaţia tineretului să vină în număr mare pentru a se desfăta cu partea frumoasă pe care geologia le-o oferă. Aici avem un adevărat bachet al esteticului, remarcaţi câte forme, câte culori. Natura este este practic inepuizabilă la acest capitol“ a precizat prof. univ. dr. Vlad Codrea de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca.
Vânătorii de comori
Vizitatorul Salonului Naţional de Minerale, Fosile şi Geme descoperă aici piese originale, pietre brute, dar şi obiecte de podoabă. „Expun minerale solide, dar şi câteva pietre şi obiecte de podoabe din minerale care provin din activitatea animalelor, cum este, de exemplu, sideful de la melcul Paua.
Dintre mineralele din care sunt făcute bijuteriile unele sunt foarte cunoscute, folosite de mult timp în realizarea obiectelor de podoabă, cum ar fi ametistul, citrinul, ochiul de tigru, dar sunt şi pietre mai deosebite cum ar fi ametistul lavandă. Interesant este un colier realizat dintr-o suită a mineralelor din familia beriliului“, a spus doctorul în mineralogie Oscar Edelstein, în timp ce ne prezenta câteva dintre mineralele aflate pe una dintre mesele de la standul său.
Mineralele adunate în bijuterii, într-o bucurie de culori şi forme, au preţuri dintre cele mai variate. Rubinul montat într-un colier afişează un preţ de 140 de lei, agatele dintr-un alt şirag costă 150 de lei, cerceii din pietre preţioase îmbrăcate în argint poartă preţul de 40 de lei. Le stau alături pandative, inele, broşe (7-10 lei), dar şi preţioase semne de carte (15 lei) sau statuete pe suport de pietre (35), într-un adevărat regal al culorilor şi formelor.
Printre atâtea frumuseţi, într-un colţ se află o pancardă pe care stă scris: „Vânător de comori“. Alături sunt saci cu nisip, o instalaţie constând într-un jgheab în trepte în care curge apă şi câteva site. În schimbul a zece lei, primeşti un săculeţ cu comori care, după ce îl pui într-o sită pe care o scufunzi în apă, te ajută să devii proprietarul unei comori constând în minerale, roci, fosile, pietre preţioase şi geme, scoici, melci, imitaţii de pietre preţioase şi perle. „Am găsit o bucată de ametist, un dinte de rechin, o cochilie, o bucăţică de calcit, pirită, aurul nebunilor cum este numit. Căutătorii de aur se entuziasmau când le descopereau, crezând că au găsit marea pepită. De fapt, este un mineral fără o valoare deosebit de mare. Căutatul aurului este un meşteşug care poate fi chiar profitabil dacă se practică la locul potrivit. Pe Valea Oltului, de exemplu, există aur aluvionar, în Apuseni, de asemenea, şi locuri sunt multe în România. Trebuie să mai avem aurarii, care, din păcate, încep să dispară, pentru că doar bătrânii au mai practicat la modul bun meşteşugul“, ne-a dezvăluit profesorul Vlad Codrea.
Salonul Naţional de Minerale, Fosile şi Geme oferă un tablou fascinant de forme şi culori, dar şi ocazia de a trăi experienţe inedite.
Începuturile manifestării
În România, primele expoziţii de minerale, fosile şi geme s-au desfăşurat la Cluj-Napoca, începând cu anul 1993, fiind iniţiate de către profesorul Virgil Ghiurcă de la Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca, un pasionat de colecţionarea şi şlefuirea mineralelor.
Iniţial, la manifestările de acest gen, luau parte colecţionari de minerale şi fosile, pasionaţi din toată ţara, tineri sau vârstnici, interesaţi sau numai curioşi, însă, gradual, în oraşele cu tradiţie în exploatarea mineralelor (Baia Mare) sau în centre universitare ca Timişoara, Oradea, Iaşi, Bucureşti, manifestările de acest gen s-au extins, ajungând, astăzi, să fie prezenţe obişnuite în peisajul social şi cultural din România.
La Craiova, prima ediţie a Salonului a fost organizată de specialiştii de la Muzeul Olteniei Craiova, în anul 2008.
