http:http://www.youtube.com/watch?v=HlxjC5OImpM
S-a furat pădurea de la Apele Vii. 2.000 de hectare de pădure de salcâm de la Apele Vii au fost rase de pe faţa pământului în ultimii trei ani de hoţi. Mai sunt aproximativ 70 de hectare, prădate încontinuu. Lemnele sunt tăiate ziua în amiaza mare şi transportate cu duba, chiar sub privirea autorităţilor. Zona este nisipoasă şi vântul a format primele dune, ca în Sahara. Hoţii sunt însă protejaţi. Singura pedeapsă pe care o primesc constă în câteva ore de muncă în folosul comunităţii.
Jaful care s-a făcut în pădurea de la Apele Vii este vizibil chiar de la intrare. Copacii au fost raşi atât de localnici, cât şi de cei care ştiu că este „liber“ la tăiat. Aşa se face că dintr-o pădure deasă de salcâmi a rămas câmp cât vezi cu ochii. Un adevărat deşert, cu dune de nisip, în care se văd doar buturugile. Drumurile sunt alunecoase. Mai circulă ciobanii care îşi îndrumă oile şi caprele spre micile păşuni. Cei în vârstă povestesc despre frumuseţea locului de altădată, având un gust amar despre ce se întâmplă în ultimii ani. „Aici a fost pădurea în care am crescut. Am fost şi paznic vreo cinci ani. Era un loc de poveste. De doi-trei ani taie şi iau cu căruţele, cu camioanele. Le scot la vânzare. Au tăiat şi pomii vechi, de peste 200 de ani, care rămăseseră în câmp. Erau puncte de reper pentru cei care trec pe aici. Eram prezent când au venit cu drujbele. Le-am explicat, dar nu au ţinut cont. Nici nu am cui să mai spun. Am fost de atâtea ori la autorităţi. Nu ia nimeni măsuri cu ei. Şi la vârsta mea îmi este şi teamă“, a povestit badea Florea Gâtan, de 80 de ani.
Furtunile de nisip sunt fecvente
Pădurea de salcâm de la Apele Vii nu are doar rol decorativ, ci şi unul esenţial în protejarea comunei. Solurile sunt nisipoase şi în zonă se formează frecvent furtuni de nisip. „Cea mai mare furtună a fost în 1997. Un adevărat coşmar. Dar nu a fost un fenomen trecător. Ne confruntăm mereu cu el. Aproape în fiecare an, primăvara, se ridică nisipul de nu se vede la un metru în faţa ochilor. Mai ajunge şi în curţi“, a spus Aurel Miu, alt cioban ieşit cu oile şi caprele la păscut. Omul este un localnic afectat frecvent de furtunile de nisip, şi spune că suferă şi pentru că este proprietar de pădure, fiind păgubit de hoţi. În situaţia lui sunt încă 723 de persoane, care au înaintat plângeri mereu la poliţie. Lemnul este luat chiar de sub ochii lor. Din pădure ajunge în curţi şi de acolo la vânzare. Pe locurile unde erau copaci au început să apară mormane de gunoaie.
Amenda înseamnă muncă în folosul comunităţii
Cei care cad totuşi pe mâna autorităţilor nu au prea mult de suferit. Primesc amendă, care apoi este transformată în ore de muncă. „Am sesizat poliţia de mai multe ori, dar nu le face nimic. Amenzile sunt transformate în muncă în folosul comunităţii. Le dă zece ore, în care ei plimbă o lopată din stânga în dreapta şi nu fac nimic. Se întorc şi fură iar. Nu avem legi care să îi pedepsească. Cel mult le iau ce au furat şi duc la proprietar, dar nici asta tot timpul. Mie mi-au luat 100 de copaci din tarla. Şi spre Coşoveni s-a tăiat de plângi de mila pădurii“, a povestit Aurel Miu. Viceprimarul comunei, Iulian Popescu, spune că pedepsele „cu munca în folosul comunităţii sunt fixate de instanţele de judecată, pentru că persoanele prinse nu au rol agricol, nici o sursă de venit şi nu au cum să plătească paguba. În aceste cazuri, nu se pot întocmi dosare penale pentru că fură mai puţin de cinci metri cubi de lemne“. Cei pedepsiţi altfel cu amenzi se alătură asistaţilor social de la Legea 416, care muncesc pentru 120 de lei pe lună. Orele de muncă suplimentară sunt menite să acopere pagube de milioane de lei.
Primarul reclamă furtul protejat
Primarul din Apele Vii este însă revoltat de ceea ce se întâmplă în comună şi susţine că este vorba de o întreagă reţea de hoţi şi de un furt protejat de autorităţile statului. „Nu toată lumea din Apele Vii fură. Sunt persoane care au dube, le încarcă şi fac trafic cu materie lemnoasă de ani buni. Aceste dube nu sunt elicoptere. Trec pe drumurile publice şi, culmea, poliţia nu a prins nimic. Sunt pedepsiţi tot oamenii săraci, care pun în căruţă două-trei lemne“, spune Augustin Stanciu.
Primarul susţine chiar că, de multe ori, poliţia locală nici nu vrea să intervină. „Ne ducem noi la poliţie şi le spunem: sunt hoţi în pădure, încarcă lemne. Şi ei, în loc să aplice legea, se gândesc dacă să meargă sau nu. Le-am dus şi maşina cu lemne furate în curte şi nu le-a făcut nimic. Avem un caz concret în ianuarie. Nu s-a luat nici o măsură. Hoţii sunt fini şi naşi de poliţişti sau au legătură cu fosta administraţie sub care s-a făcut jaful“, a declarat primarul. Augustin Stanciu mai spune că cel mai recent caz de furt a fost înregistrat în urmă cu câteva zile. „Am găsit localnici care tăiau lemne împreună cu romi din Sadova. Am dus maşina în curtea poliţiei şi nu s-a făcut nimic. S-a intervenit cu telefoane de la diverşi comisari de poliţie. Nu este normal. Aşa s-a ajuns ca, din 2.280 de hectare, să mai avem în picioare maximum 15%“, a spus edilul.
IPJ Dolj, solicitat să dea ajutor
Situaţia din Apele Vii a fost făcută cunoscută vineri şi conducerii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj. Reprezentanţii administraţiei locale au cerut sprijin pentru a opri furtul. Şi se anunţă măsuri. „Zona a fost întărită cu dispozitive de ordine publică pentru a acorda o mai mare atenţie rutelor de acces în pădure. Se vor face controale asupra mijloacelor de transport. În plus, s-a insistat şi ca proprietarii de păduri să se organizeze în societăţi de proprietari să-şi asigure paza“, a precizat Amelia Căprărin, purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj.
Paza pădurii este altă problemă. La nivelul comunei a fost o asociaţie, „Dafinul“, care încasa bani de la proprietari pentru un astfel de serviciu, pe care nu l-a executat niciodată. În plus, pe numele preşedintelui asociaţiei este în prezent dosar penal. În prezent, sunt doar patru paznici care nu reuşesc să stăpânească furtul. Lemnele sunt tăiate şi depozitate fie în curţi, fie pe la porţi. Ceea ce rămâne în urmă este deşertul şi iminenţa unei furtuni mari de nisip.
