Parchetul Capitalei şi Poliţia Capitalei au efectuat, vineri, 44 de percheziţii domiciliare, în cadrul unei anchete privind fraudarea de către mai mulţi medici şi angajaţi ai unor laboratoare de analize medicale a bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prin decontarea unor analize medicale care nu au fost efectuate în realitate, cauzându-se un prejudiciu de peste 500.000 de euro
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au început urmărirea penală faţă de 42 de persoane, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual şi uz de fals, luare de mită şi dare de mită, conform unui comunicat remis Mediafax.
„Activitatea infracţională a constat, în principal, în fraudarea de către mai mulţi medici şi angajaţi ai unor laboratoare de analize medicale a bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin decontarea unor analize medicale care nu au fost efectuate în realitate, cauzându-se un prejudiciu de peste 500.000 de euro“, se arată în comunicat.
Conform anchetatorilor, angajaţii a două laboratoare, direct sau prin intermediari, stabileau legături cu diferiţi medici – specialişti sau de familie – în baza cărora doctorii emiteau în mod constant bilete de trimitere pentru analize medicale compensate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi sau, deşi au fost consultaţi, nu li s-a recomandat efectuarea unor analize medicale. În acest mod, reprezentanţii celor două laboratoare au trimis spre decontare, la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, aproximativ 14.000 de bilete, fiecare medic încasând 10% din valoarea analizelor recomandate, afirmă anchetatorii.
Procurorii mai spun că nu toate analizele au fost realizate în mod fictiv. Cele două laboratoare efectuau şi în mod real analize, însă foloseau reactivi vechi sau chiar expiraţi, iar rezultatele se stabileau mai mult prin deducţie decât în baza unor temeiuri ştiinţifice. Oricum, precizează reprezentanţiii Parchetului, aparatura laboratoarelor, în ipoteza în care ar fi fost permanent funcţională, nu ar fi putut procesa analizele decontate, atât cantitativ, cât şi calitativ. În acest sens, ar fi existat şi cazuri în care au fost pierdute probele biologice ale pacienţilor, situaţie în care angajaţii treceau în buletinele de analiză rezultate fictive.
Până în prezent, în cauză au fost audiate circa 800 de persoane, în numele cărora au fost emise fictiv bilete de trimitere.
Un număr de 16 medici de familie şi specialişti, dar şi administratori şi angajaţi de la două laboratoare se numără printre cele 42 de persoane urmărite penal în dosarul decontărilor ilegale de analize, potrivit anchetatorilor.
Persoane cu boli incurabile au primit buletine de analize fictive
„Angajaţii celor două laboratoare din Capitală unde se procesau analizele stabileau o legătură cu un medic specialist sau de familie, iar aceştia emiteau în mod constant numeroase bilete de trimitere pentru analize medicale, cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală“, se arată în comunicat.
„Au existat situaţii în care au fost pierdute probele biologice prelevate de la pacienţi, iar analizele şi buletinele de analiză au fost întocmite în mod fictiv deoarece nu mai erau deţinute aceste probe biologice. Au existat chiar situaţii în care persoane cu afecţiuni grave, chiar boli incurabile, au primit nişte buletine de analize fictive, în condiţiile în care probele fuseseră pierdute“, a declarat procurorul.
Aproximativ 70% din activitatea celor două laboratoare de analize consta în operaţiunile fictive descrise.
Unul dintre medicii puşi sub acuzare în acest caz, cardiologul Sergiu Bârsan, a fost găsit, vineri dimineaţă, la o pensiune din Drobeta Turnu Severin, de către poliţiştii de la Serviciul de Investigaţii Criminale al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, fiind ridicat în baza unui mandat de aducere.
Sergiu Mihai Bârsan este medic la Clinica de Cardiologie a Spitalului Elias din Capitală, potrivit site-ului acestei unităţi medicale.
Raed Arafat: Cauza este vulnerabilitatea sistemului
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, a declarat vineri că astfel de cazuri, cum a fost cel al decontării analizelor medicale care nu au fost efectuate în realitate sunt posibile, iar ele apar din cauza vulnerabilităţii sistemului.
„Este posibil (să se deconteze bani pentru analize inexistente – n.r.) şi în controalele pe care le avem vedem situaţii care sunt sub semnul întrebării şi le comunicăm mai departe. Există o colaborare foarte serioasă între Ministerul Sănătăţii şi alte structuri ale statului în acest sens. Noi putem să atragem atenţia asupra unor situaţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate poate să atragă atenţia, aceste structuri investighează şi când văd că e ceva real intervin“, a precizat Arafat, la Palatul Parlamentului. El a adăugat că nu are foarte multe date despre cazul cu analizele decontate.
„Aceste cazuri apar din cauza vulnerabilităţii sistemului, care permite astfel de fraude. Încercăm să le combatem. Reţeta electronică poate să combată o parte importantă din fraudă în prescrierea reţetelor, cardul de sănătate, care o dată implementat va ajuta cu siguranţă la controlul introducerii unor date ale unor persoane care nici măcar nu au fost la medic, să-i prescrie anumite medicamente sau să ia anumite plăţi din partea casei de asigurări. Una din vulnerabilităţi este pe achiziţiile în cazul cărora acum sperăm, etapă cu etapă, prin achiziţiile centralizate, să reuşim să reducem fenomenul“, a arătat secretarul de stat.
Potrivit lui Arafat, o altă problemă o reprezintă resursele umane din Ministerul Sănătăţii, unde, în prezent, un expert face o analiză foarte atentă pentru a se efectua anumite modificări.
„Vrem să rezolvăm situaţiile de nemulţumire veşnică a personalului medical care vine în contact cu resursele umane de la minister. Într-o lună sper că vor începe să se vadă modificări în acest sens în bine şi o transparenţă mult mai mare. Când vrem să facem cursuri sau doctorate, iar acestea îl costă pe un medic tânăr salariul pe trei sau patru luni, trebuie să înţelegem că acest medic nu are de unde să dea aceşti bani. Riscul ca el să-i ia de la pacienţi sau din altă parte e mare“, a precizat Raed Arafat.
Buletine de analize fictive
„Au existat situaţii în care au fost pierdute probele biologice prelevate de la pacienţi, iar analizele şi buletinele de analiză au fost întocmite în mod fictiv deoarece nu mai erau deţinute aceste probe biologice. Au existat chiar situaţii în care persoane cu afecţiuni grave, chiar boli incurabile, au primit nişte buletine de analize fictive, în condiţiile în care probele fuseseră pierdute“.
Comunicat al Parchetului Capitalei
Mediafax
