http:http://www.youtube.com/watch?v=eQTMGyXRrhI
La numai 20 de kilometri distanţă de Craiova se află comuna Brădeşti, cunoscută din punct de vedere cultural drept locul unde se găseşte unul dintre cele mai importante castre romane din Oltenia, situat pe terasa stângă a Jiului mijlociu, la Răcari. De altfel, localitatea unde se regăseşte acest sit este recunoscută şi pentru activitatea curentă a multor localnici, legumicultura, aici fiind produs arpagicul de Răcari, devenit deja un brand al locului.
Situată pe Drumul European 70, comuna Brădeşti nu este doar ceea ce se vede la drumul principal, o zonă mai mult urbanizată, cu case dispuse de o parte şi de alta a asfaltului. Cei care au timp să se oprească o clipă pot fi surprinşi de pitorescul locului. Pe o parte se află lunca Jiului, de-a lungul căreia se găseşte şi castrul roman pe un relief de câmpie netedă, iar pe cealaltă parte se deschide un relief cu dealuri destul de abrupte, între văile cărora stau orânduite Răcarii de Jos şi Tatomireşti, care au acces şi la strada principală, dar şi satele Brădeştii Bătrâni, vatra iniţială a actualei comune, Meteu şi Piscani. Spre aceste ultime localităţi este greu de ajuns, mai ales când plouă, dar sunt locurile unde se păstrează vechile obiceiuri din viaţa satului de odinioară.
Sărbătorile locului
În satele dintre dealuri, bătrânii mai cresc animale şi se ocupă cu agricultura. „În zona drumului european nu mai sunt animale pentru că există pericolul de accidente. Au rămas doar în satele de peste deal, Tatomireşti, Piscani şi Meteu“, spune primarul comunei, Ion Răcăreanu. De altfel, în vatra veche a Brădeştiului este bine păstrat obiceiul căluşului. „Avem ca tradiţie căluşul de două ori, o dată când se îngroapă şi a doua oară când se dezgroapă, şi aici vreau să vă spun că satul de vatră al Brădeştiului păstrează această tradiţie de la Rusalii“, subliniază primarul. În Brădeşti Centru s-a încetăţenit un alt obicei, care atrage spectatori şi din alte judeţe: ziua comunei. „Are loc în fiecare an de 1 Mai şi vin aici oameni de la Mârşani, de la Filiaşi, Craiova, dar şi din Gorj şi Olt. Sărbătoarea este cunoscută pentru spectacolul de muzică populară cu artişti consacraţi, dar şi pentru parcul de distracţii pe care îl organizăm de fiecare dată. Anul acesta, suntem la a V-a ediţie, ocazie cu care vom inaugura Biblionetul şi vom ridica un monument al eroilor din cel de-al doilea Război Mondial cu bani de la Revista de Administraţie Publică Locală, care mi-a acordat premiul de cel mai bun primar din România“, precizează Ion Răcăreanu.
Răcărenii au propriul brand
Brădeştiul are o populaţie de peste 4.700 de suflete, care se ocupă cu agricultura, dar şi cu legumicultura, aceasta din urmă fiind de multe ori sursa principală de venit. Aşa se întâmplă şi în cazul familiei Zamfir, de la Răcarii de Jos, unde se produce şi cunoscutul arapagic de Răcari, care face „ceapa rotundă, aurie, cu gust de măr“, după cum o descriu localnicii, dar şi cei care au încercat soiul. În curtea gospodarilor din Răcarii de Jos se află cinci solarii cu rod, de ceva vreme. „Am avut spanac, pe care aproape l-am dat. Mai am foarte puţin. Acum am ceapă verde şi usturoi pentru Paşte, dar şi verdeaţă. După ce terminăm cu ce avem în acest moment, vom începe cu răsadurile şi apoi punem roşii şi fasole verde“, îşi descrie pe scurt activitatea Ionela Zamfir. Femeia nu se ocupă doar de răsadurile din curte, pentru că solariile pe care le deţine nu sunt singurul loc unde munceşte. „Mai am încă trei solarii la mama mea în sat, peste deal, şi vara avem şi activitate la câmp, unde punem mult ardei şi varză“, completează Ionela Zamfir.
Viaţa de legumicultor
Munca de legumicultor este asiduă. „Vara muncim de dimineaţa până seara târziu. Ne prinde chiar întunericul în grădini şi nu am timp să gătesc. Odihnă nu este nici când se pune frigul. În septembrie am pus spanacul pe care l-am cam terminat acum, iar în decembrie am pus ceapa verde“, mai spune femeia. Produsele sunt vândute la poartă sau în pieţele din Filiaşi, Strehaia şi chiar Petroşani, oraş în care merg în special în lunile de vară pentru că preţurile sunt mai bune. Prin 2007 mergeau la Timişoara. Acum nu mai rentează, pentru că preţurile au scăzut la jumătate. După ce vinde în piaţă, la sfârşit de an, trage linie pentru a socoti ce îi rămâne. Banii nu-s puţini, dar nici pe măsura muncii. De la fiecare solar rămân cam 2.000 de lei pe an, şi asigură traiul familiei Zamfir pe timpul iernii.
Zonă cu gaze naturale
La Brădeşti se află şi un important zăcământ de gaze naturale, care sunt extrase de sonde speciale, ce lucrează încontinuu atât pe zonele din jurul drumului european, cât şi în localităţile dintre dealuri. „Avem societatea Petrom, care deţine foarte multe sonde de extracţie şi foraj. În total, sunt 164 de sonde pe teritoriul comunei. Există şi cinci parcuri ale Petromului“, spune primarul, Ion Răcăreanu, care ţine să precizeze că ar avea nevoie de mai mult sprijin din partea autorităţilor pentru a diminua efectele secundare ale extracţiei. „Nu suntem foarte fericiţi cu această activitate de extragere a gazului de pe teritoriul nostru pentru că drumurile s-au distrus şi nu pot fi făcute de beneficiar pentru că aparţin comunei. De ceva timp avem probleme şi cu calitatea apei. Nici nu putem face prea multe investiţii pentru că şi încasările sunt mici, de 40.300 de lei pe an. Foarte puţin. Am avea nevoie de soluţii care să ducă la îmbunătăţirea vieţii localnicilor din acest punct de vedere, ceea ce ar presupune un ajutor mai mare de la autorităţile statului“, precizează Ion Răcăreanu.
Şcolile pregătesc generaţia tânără
Comuna Brădeşti are o populaţie de vârstă mijlocie. Şi aici a scăzut natalitatea. În clasa I, la Şcoala Generală „Ion Grecescu“ din satul central sunt doar 12 copii. La Piscani, un sat între dealuri, şcoala are doar patru elevi. Cu toate acestea, şcolile şi grădiniţele din comună sunt îngrijite şi continuă să fie instituţii spre care se îndreaptă atenţia când este vorba de investiţii. „În fiecare an am reuşit să facem câte ceva pentru şcoli. Anul trecut am introdus gazele la Brădeşti, Tatomireşti şi la Răcarii de Jos. Piscani şi Meteu nu au gaze şi nu vor avea niciodată pentru că nu rentează o asemenea investiţie acolo. De fiecare dată, am făcut igienizare cu forţe proprii. Nu am avut investiţii prin care să atragem firme, pentru a risipi banii“, a spus primarul. La şcoala de centru, unde învaţă 88 de copii, primăria are în proiect să modernizeze curtea unităţii de învăţământ, care deţine şi un teren de sport. Şcoala nu are deocamdată sală de sport, dar sunt speranţe că Ministerul Educaţiei va finanţa din bugetul propriu construirea unei noi grădiniţe, iar pe locul celei existente să se amenajeze spaţiul pentru sala de sport.
Planuri de dezvoltare a comunei
Proiectele de investiţii nu vizează numai şcolile. Acestea continuă şi pentru dezvoltarea comunei. „Pentru anul acesta, avem planuri mari. Vom începe canalizarea, dar şi asfaltarea unor drumuri comunale şi vom începe aceste lucrări în funcţie de finanţare. De asemenea, pe fonduri europene vom amenaja drumuri de exploataţie agricolă pe o lungime de 11 km. Lucrările vor fi demarate imediat ce se va încălzi vremea şi au drept scop crearea unui traseu asfaltat, paralel cu drumul european pentru devierea utilajelor agricole. De asemenea, vom continua extinderea iluminatului public pe străduţele unde s-au făcut construcţii noi“, a prezentat pe scurt primarul comunei proiectele pentru acest an. De altfel, pentru o mai bună gospodărire, comuna va achiziţiona pe fonduri europene o sărăriţă, o vidanjă, precum şi o maşină pentru măturat drumurile asfaltate.
Urbanizarea aduce costuri mai mari
Localnicii din comuna Brădeşti îşi pot încălzi casele cu centrale pe gaze şi au apă curentă. În acest an, cei care au apă curentă vor cunoaşte şi aspectele mai puţin plăcute ale vieţii de la oraş: creşterea facturilor. Vestea le este adusă localnicilor chiar de edilul- șef. „Am şi lucruri care nu sunt tocmai plăcute în sensul că, începând cu 1 ianuarie 2013, preţul la apă a crescut. Am fost anunţaţi printr-o adresă de la Compania Oltenia că metrul cub de apă luat de la companie este de 3,41 de lei, în loc de la 0,6 lei, cu cât îl luam noi până acum şi îl dădeam cu 1,7 lei. Acum suntem nevoiţi să le furnizăm cetăţenilor apă mai scumpă, care poate ajunge la 4,5 lei – 5 lei metrul cub“, a anunţat Ion Răcăreanu. Scumpirile vor fi resimţite din plin la facturile din această lună. Primarul precizează însă că acestea sunt singurele majorări, întrucât impozitele au rămas în parametrii anului 2012.
