Secetă şi în ianuarie, şi în februarie

Debitele râurilor se vor situa, în ianuarie şi februarie, la 30-50% din normalele lunare, regimul hidrologic urmând să crească în martie, potrivit prognozei, la valori între 50% şi 80% din mediile multianuale lunare, au precizat reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române“.
În ianuarie, regimul hidrologic va avea valori mai mari (50-80%) pe Vişeu, Iza, Tur, Bistriţa, Suceava, Moldova, Prahova, pe cursul superior şi mijlociu al Siretului, pe Mureşul superior şi în bazinele superioare şi mijlocii ale Oltului şi Trotuşului şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Crişuri, Cerna, Jiu mijlociu şi inferior, pe afluenţii Oltului inferior, pe Râmnicu Sărat şi Bârlad.
În februarie, valorile vor fi mai mari (50-80%) pe Vişeu, Iza, Tur, Bistriţa, Prahova şi pe cursurile superioare şi mijlocii ale Oltului şi Trotuşului şi mai mici pe afluenţii Oltului inferior, Vedea, Râmnicu Sărat şi Bârlad (10-30% din normalele lunare).
În martie, valorile vor fi mai mici pe râurile din bazinele Mureşului mijlociu, Jiului, Oltului inferior, Vedei, Siretului, Prutului şi pe râurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).
„În ianuarie şi februarie, formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă, curgeri de sloiuri, zăpoare) vor avea intensităţi şi extinderi variabile, mai ales pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul ţării. În funcţie de evoluţia temperaturilor şi a precipitaţiilor, formaţiunile de gheaţă vor putea produce, prin evoluţia lor, blocaje de gheţuri pe unele sectoare de râu, cu variaţii de niveluri, îndeosebi pe unele râuri din bazinele hidrografice: Bistriţa, Olt, Mureş, Vişeu, Iza şi Someş. În martie, formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă, zăpoare) vor fi în diminuare, restrângere şi chiar eliminare spre sfârşitul lunii şi vor determina creşteri artificiale de niveluri şi debite pe unele râuri din nordul, centrul şi estul ţării (în special pe Vişeu, Iza, pe cursurile superioare şi mijlocii ale Someşului, Mureşului, Oltului, Bistriţei şi pe unii afluenţi ai lor)“, mai spun sursele citate.
Conform aceleiaşi prognoze, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va creşte de la o medie de 3.000 de metri cubi pe secundă în ianuarie la 3.500, tot în medie, în februarie şi 5.000 de metri cubi pe secundă în martie. Prin comparaţie, în acelaşi interval, valorile medii multianuale ale debitului sunt de 4.950 de metri cubi pe secundă (ianuarie), 5.300 (februarie) şi 6.700 (martie).
Tot în primele trei luni ale lui 2012, debitele extreme ale Dunării la intrarea în ţară sunt prognozate la 2.500 de metri cubi pe secundă (minimum) şi 4.500 (maximum) în ianuarie, 2.800 (minimum) şi 5.500 (maximum) în februarie, respectiv 3.000 (minimum) şi 7.000 de metri cubi pe secundă (maximum) în martie.  
„În acest moment, nu sunt probleme la alimentarea cu apă a populaţiei în regim centralizat şi estimăm că nu vor fi nici în continuare“, a precizat directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române“.
În 2011, din punct de vedere al evoluţiei regimului hidrologic, perioada de toamnă (septembrie-noiembrie) a fost cu regim hidrologic deficitar sever la nivelul tuturor bazinelor hidrografice din România, mai spun cei de la „Apele Române“.