În Mehedinţi există 15 societăţi străine administrate de spanioli, olandezi, germani, italieni şi sârbi. Câţiva dintre foştii proprietari români nu au întocmit contracte de vânzare-cumpărare
şi plătesc în continuare taxe, deoarece unii străini au plecat.
Mii de hectare de terenuri agricole din judeţul Mehedinţi au ajuns pârloage după ce au fost cumpărate de străini pe preţuri de nimic de la ţăranii care nu mai pot să le cultive. Aşa-zişii investitori străini încasează subvenţiile de la stat şi apoi se fac nevăzuţi. Există însă şi cultivatori străini care muncesc pământul.
În Mehedinţi există 15 societăţi străine administrate de spanioli, olandezi, germani, italieni şi sârbi, care au cumpărat pământ în sudul judeţului, însă mai mult de jumătate din teren a rămas nemuncit.
„Din datele APIA Mehedinţi, sunt 15 societăţi deţinute de persoane străine care au prezentat intenţia de a cultiva terenurile pe care le‑au cumpărat în diferite zone. Până în prezent, la noi sunt înregistrate 6.500 de hectare deţinute de străini, care au depus declaraţii şi cereri pentru subvenţii de la stat. Există şi terenuri pe care s-au luat banii, dar care nu sunt cultivate“, a declarat Anghel Docea, director executiv APIA Mehedinţi.
În comuna Devesel, mai bine de jumătate din terenul agricol înregistrat la primărie este patronat de străini. Autorităţile locale sunt nemulţumite de faptul că, deşi ţăranii le-au vândut la preţuri foarte mici, nu sunt cultivate.
„Pe teritoriul comunei Devesel, 500 de hectare de teren agricol au fost cumpărate de cetăţeni străini care au venit la primărie şi au solicitat eliberări de adeverinţe pentru a putea beneficia de subvenţii de la stat. Din păcate, multe dintre terenurile deţinute de străini nu sunt cultivate. Cei care au fost totuşi de bună-credinţă au cultivat şi au scos şapte tone la hectar. Terenurile au fost cumpărate de la ţărani pe bani puţini, dar au ajuns pârloage“, a declarat Alexandru Mimiş, primarul din comuna Devesel.
Există şi investitori străini care cultivă pământul. Aceştia spun că în România se poate face agricultură, însă cu efort foarte mare.
„Am în comuna Bâcleş 400 de hectare. Am semănat porumb şi grâu şi ne aşteptăm la producţie foarte bună, deoarece anul trecut am avut mai mult de şapte tone la hectar. Am ales judeţul Mehedinţi pentru că am trăit în România şi aici se poate cultiva foarte bine. Însă, ca să ai producţie bună trebuie să depui efort foarte mare şi să munceşti zi-lumină“, a declarat Stela Angelo, cultivator italian în comuna Bâcleş.
Din dorinţa de a face bani şi de a nu rămâne cu terenurile necultivate, ţăranii au vândut cu aproximativ 2.000 de lei hectarul de teren. Oamenii nu au întocmit contracte de vânzare-cumpărare şi plătesc în continuare taxe, deoarece străinii au plecat.
„În comuna Bâcleş sunt mai multe terenuri deţinute de firme străine. De unii suntem mulţumiţi, de alţii nu, pentru că oamenii le-au vândut cu bani puţini, până în 2.500 de lei hectarul, şi mulţi dintre ei au fost înşelaţi. Au existat cazuri când oamenii au vândut fără contracte de vânzare-cumpărare şi au rămas să achite taxele pentru terenuri. Sunt şi câţiva patroni străini care le cultivă“, a declarat Constantin Preda, primarul comunei Bâcleş.
