Romeo Chiriac, AJOFM: Gorjul – judeţ monoindustrial cu o rată a şomajului ridicată

Romeo Chiriac, consilier superior formare profesională în cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Gorj, a vorbit într-un interviu acordat GdS despre piaţa muncii din judeţ, despre cursurile de formare profesională preferate de şomeri şi despre soluţiile agenţiei pentru diminuarea şomajului.
GdS: Ce rată a şomajului există în Gorj în prezent? De ce suntem printre primele locuri pe ţară? De ce se menţine de ani de zile la cote ridicate? Câţi şomeri bărbaţi şi câţi şomeri femei sunt în Gorj?
R.C.: Rata şomajului la sfârşitul lunii martie a fost de 8,21%, în scădere faţă de luna februarie şi ea corespunde unui număr de 12.637 de şomeri, aici înregistrându-se o scădere. La 31 martie 2010, aveam o rată a şomajului mult mai mare, 11,61%. Din păcate, suntem pe locul opt în ţară în ceea ce priveşte rata şomajului. Pe primul loc este Vaslui. O explicaţie a acestui fapt este aceea că judeţul nostru este monoindustrial şi aproape totul se învârteşte în jurul mineritului. Nu sunt foarte multe opţiuni. În ceea ce priveşte împărţirea şomerilor pe sexe, avem 7.032 de şomeri bărbaţi şi 5.605 femei.
GdS: În perioada şomajului se mai poate angaja persoana respectivă şi în ce condiţii? Perioada şomajului poate depăşi un an?
R.C.: Se poate angaja pe parcursul şomajului pe contracte de colaborare sau alte forme, (dar nu contract de muncă), dar totul este să nu depăşească media lunară de 500 de lei pe lună. Au fost situaţii în care am depistat şomeri care munceau la negru şi încasau şi salariul, şi şomajul. În aceste condiţii, şomerul este înregistrat ca debitor, adică banii pe care i-a primit ca indemnizaţie de şomaj îi va da înapoi statului, pentru că a înşelat sistemul. Avem câteva astfel de persoane în baza de date a instituţiei, persoane care încă nu au înapoiat toate sumele. Un fost angajat poate să stea în şomaj de la minimum şase luni până la 12 luni, în funcţie de perioada de cotizaţie. Ca să primească indemnizaţie de şomaj şase luni, trebuie să fi fost angajat cel puţin un an, nouă luni de şomaj – pentru cel puţin cinci ani de stagiu de cotizare şi 12 luni – pentru cel puţin zece ani lucraţi.
GdS: Câte şi ce fel de cursuri de calificare şi recalificare organizează AJOFM Gorj anul acesta?
R.C.: Anul acesta, avem prevăzute 46 de cursuri de calificare la care ar urma să cuprindem 1.056 de persoane (din aceştia 906 şomeri şi 150 de deţinuţi de la Târgu Jiu), dar, de obicei, depăşim cifrele pe care ni le propunem. Ce ne încântă nu este neapărat că depăşim numărul celor propuşi spre participare, ci ne interesează numărul celor care se angajează după absolvirea acestor cursuri. Organizăm cursuri de bucătar, inspector resurse umane, operator introducere validare date, ospătar-chelner, lucrător în comerţ, zidar-pietrar şi multe altele.
GdS: Sunt utile cursurile de recalificare/calificare?
R.C.: Sunt foarte utile, întrucât sunt foarte mulţi şomeri care au calificări care nu mai corespund cerinţelor pieţei muncii din judeţul Gorj. În organizarea acestor cursuri, prioritare sunt cerinţele şomerilor, în ce vor ei să se recalifice. Avem 28 de cursanţi/grupă.
GdS: Sunt o alternativă pentru diminuarea şomajului?
R.C.: Sunt o alternativă pentru diminuarea şomajului, mai ales că ne-o demonstrează plasarea în câmpul muncii a şomerilor după absolvirea cursurilor. Cel puţin 60% din ei îşi găsesc un loc de muncă în domeniul în care s-au calificat/recalificat.
GdS: Câţi şomeri au participat la cursurile de calificare ale AJOFM Gorj în 2010 şi câţi şi-au găsit un loc de muncă?
R.C.: În 2010, la cele 47 de cursuri de calificare au participat peste 1.000 de şomeri, dintre care 651 erau indemnizaţi. Dintre cei care au absolvit anul trecut, 414 au fost angajaţi. Trebuie luat în considerare faptul că nu toţi 1.002 au absolvit în 2010, unele cursuri încă sunt în desfăşurare. Procentul angajării se menţine în jurul a 60%.
GdS.: Sunt gratuite pentru şomeri? Mai sunt gratuite şi pentru alte categorii de cursanţi?
R.C.: Cursurile sunt gratuite pentru şomeri, deţinuţi şi pentru persoanele care desfăşoară activităţi în mediul rural şi care nu realizează venituri peste 500 de lei. Mai sunt gratuite şi pentru persoanele care au reluat activitatea după concediul de creştere a copilului şi pentru persoanele care au efectuat stagiul militar. De exemplu, în 2009, au fost şapte persoane din mediul rural care s-au recalificat în alte meserii.
GdS: Câte persoane au plătit pentru a participa la cursuri de calificare/recalificare din 2010 până în prezent? Cât costă un astfel de curs?
R.C.: Anul trecut, opt gorjeni au plătit contravaloarea cursului de formare profesională. De exemplu, un curs de trei luni de calificare în meseria de agent de pază costă 190 de lei, pentru asfaltator costă 400 de lei, pentru calificare ca bucătar, instalator gaze – 800 de lei, pentru lucrător în comerţ costă 450 de lei, pentru asistent gestiune – 550 de lei. Cele opt persoane au participat la cursuri de asistent de gestiune, instalator gaze şi lucrător comerţ.
GdS: Care sunt cele mai căutate/solicitate cursuri de calificare?
R.C.: Printre cele mai căutate cursuri sunt cele de operator calculator, lucrător comerţ, agent pază, ospătar şi inspector resurse umane. Acum toţi agenţii economici sunt obligaţi să aibă ca angajat un inspector resurse umane pentru că nu mai există cărţile de muncă.
GdS: După participarea la aceste cursuri, cursanţii
şi-au şi găsit un loc de muncă? Cât de repede?
R.C.: La o anumită perioadă de timp, agenţia monitorizează şomerii care au absolvit pentru a vedea dacă se angajează sau nu. Indicele de performanţă rămâne la 50-60% ca şi încadrare pe piaţa muncii. Unii îşi găsesc mai repede, alţii chiar în timpul cursului, unii prin intermediul agenţiei noastre, alţii se descurcă singuri.
GdS: Cine şi cum decide ce fel de cursuri organizează AJOFM lunar?
R.C.: Agenţia noastră întocmeşte o notă de fundamentare şi o propunere de plan a cursurilor ce vor fi organizate, pe care o transmitem la Bucureşti. În întocmirea acestui plan ţinem cont de cerinţele pieţei muncii şi de perspectiva şi cererile angajatorilor, dar şi de opţiunile şomerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Acum, de exemplu, avem solicitări pentru meseria de croitor şi vom face un referat de necesitate ca să putem organiza anul acesta cursul. La resurse umane am avut două cursuri şi mai vrem să mai facem încă două cursuri pentru că sunt cerinţe mari.
GdS: Cât cheltuieşte lunar AJOFM Gorj cu recalificarea unui şomer?
R.C.: Pentru şomerii indemnizaţi, AJOFM Gorj suportă cheltuielile cu transportul, rechizite, analize medicale unde este cazul. Am făcut un calcul pe 2010 şi a reieşit că, în medie, cheltuim aproximativ 66 de lei per şomer.
GdS: Câte locuri de muncă sunt disponibile la nivelul judeţului Gorj în prezent?
R.C.: Săptămâna aceasta sunt disponibile 171 de locuri, dar se schimbă chiar şi de pe o zi pe alta.
GdS: Se ocupă toate aceste locuri de muncă disponibile în perioada în care sunt anunţate? Cât la sută dintre şomeri îşi găsesc o slujbă după participarea la o bursă a locurilor de muncă? Care este frecvenţa organizării burselor?
R.C.: Gradul de ocupare este de minimum 75% pentru locurile de muncă disponibile săptămânal. În ceea ce priveşte bursa locurilor de muncă, procentul de plasare este de peste 50%. În 2010, la bursa generală a locurilor de muncă au participat 732 de persoane, dintre care 88% s-au angajat. Un procent foarte mare. De anul acesta, vor fi organizate burse în fiecare lună. Este o măsură activă de ocupare a locurilor de muncă.
GdS: Câţi gorjeni au plecat la muncă în străinătate anul acesta prin Serviciul Eures? Dar în 2010?
R.C.: Anul acesta, au plecat la muncă în străinătate peste 70 de gorjeni. De obicei, se pleacă la muncă în domeniul agriculturii. Anul trecut, au plecat aproximativ 170 de persoane. Angajatorii din străinătate sunt mulţumiţi de gorjeni.
GdS: Câte programe de formare profesională există pentru angajaţii AJOFM Gorj şi câţi dintre ei au participat la astfel de cursuri în ultimul an?
R.C.: Avem programe în permanenţă. Avem un Centru Naţional de Pregătire Profesională a Angajaţilor proprii ai ANOFM. La Râşnov se ţin cursurile pe diverse tematici şi săptămânal pleacă un angajat la formare. Unii se duc şi de două ori. Toţi angajaţii participă la cursuri
într-un an.
GdS: Ce vârstă au şomerii care îşi găsesc cel mai greu un loc de muncă după ce sunt concediaţi? Dintre femei şi bărbaţi, cine îşi găseşte mai uşor de lucru şi în ce domenii?
R.C.: Şomerii care au peste 50 de ani îşi găsesc cel mai greu un loc de muncă, pentru că mulţi au calificări care nu se mai caută. Pe primele trei luni ale acestui an avem încadrate 1.712 persoane, iar dintre ele doar 203 au peste 50 de ani. Cred că femeile se angajează mai repede, pentru că, spre exemplu, angajatorii preferă femeile pentru a lucra în comerţ. 95% dintre angajaţii din domeniu sunt femei. Din 28 de cursanţi, cam zece sunt femei şi mulţi au studii superioare. Anul trecut, am avut 190 de participanţi cu studii superioare la cursurile de calificare.
GdS: Ce şanse are un tânăr absolvent de liceu şi unul de studii superioare să se angajeze după absolvire? Din lista locurilor de muncă disponibile în această săptămână, câte sunt pentru cei cu studii superioare?
R.C.: Au şanse să se angajeze. AJOFM acordă subvenţii după încheierea unor convenţii cu angajatorii pentru a angaja absolvenţi. Săptămâna aceasta nu cred că este vreun loc de muncă pentru absolvenţii din 2010.
GdS: De ce oferă angajatorii mai multe slujbe pentru persoanele cu studii medii sau chiar fără studii?
R.C.: Munca necalificată este mai căutată de angajatori pentru că are o contravaloare a serviciilor mai mică. Un angajator cheltuieşte mai puţin cu un muncitor necalificat decât cu unul cu studii superioare. Din păcate, avem angajatori cu probleme în baza de date a AJOFM. Adică, aceşti angajatori au luat subvenţia de la noi pentru a încadra în muncă un absolvent, dar după un an l-au dat afară. Anul următor, când vin să ceară subvenţie, nu o mai primesc.
GdS: Ce şcoală sau facultate ar trebui să urmeze un tânăr pentru a avea garanţia găsirii unui loc de muncă după absolvire?
R.C.: Fiecare tânăr trebuie să aleagă domeniul spre care are înclinare, ceva ce ştie că va face cu plăcere, ceva la care se pricepe. Şi, bineînţeles, că va avea mereu nevoie de şcoala vieţii. Se mai pot califica şi după terminarea studiilor, tot spre a le fi mai uşor să-şi găsească un loc de muncă. Şi probabil că au nevoie şi de noroc, de multe ori!