Inaugurat cu surle şi trâmbiţe şi pupături pe obrajii primarilor, Drumul Judeţean 561 Craiova – Podari – Segarcea s-a rupt pe o porţiune de 25 de metri din cauza unei alunecări de pământ. Terenul a luat-o la vale cu copaci cu tot, iar parapetul de pe marginea drumului a căzut în hăul căscat. Responsabilii au început să se certe între ei.
Considerat perla drumurilor judeţene din Dolj, Craiova – Segarcea riscă să devină o ruină în zona localităţii Gura Văii, acolo unde terenul a început să fugă cu o viteză ameţitoare. Oficialii Consiliului Judeţean (CJ) Dolj au constatat pe 7 martie că la kilometrul 4+600 au avut loc alunecări de teren în zona talazului din partea dreaptă a drumului, pe o lungime de 25 de metri. În doar câteva zile, pământul a luat-o la vale pe o lungime de 80 de metri şi riscă să distrugă şi drumul. Mai mult, alunecarea a început să se producă şi în patul drumului, iar parapetul şi acostamentul au fost dislocate din marginea asfaltului. Alunecarea a avut loc la circa o sută de metri mai jos de locul unde versantul a fost consolidat acum mai bine de un an, prin realizarea a 66 de coloane forate, a unui zid de sprijin şi a unui sistem de drenaj orizontal pe o lungime de 330 de metri, care preia şi dirijează apele din incinta drumului.
Cum s-a ajuns aici
Drumul Craiova-Segarcea a fost modernizat prin fonduri PHARE în urma unei licitaţii de aproape zece milioane de euro organizate de Ministerul Dezvoltării în anul 2008. Câştigătorul licitaţiei de execuţie a fost desemnat SC Delta ACM’93, proiectant a fost numit un consorţiu de firme condus de firm ARUP, iar consultant – societatea spaniolă Inocsa. Oficialii Consiliului Judeţean Dolj, beneficiar al drumului şi, de asemenea, cofinanţator cu 1,6 milioane de euro al proiectului, acuză ministerul şi proiectantul că nu au inclus în proiect realizarea unui studiu geotehnic în zona unde a avut loc alunecarea de teren. Aceştia spun că, la insistenţele lor, în proiectul de execuţie a fost introdusă şi consolidarea unei porţiuni de teren aflate la o sută de metri depărtare, cunoscută pentru alunecările frecvente de teren, dar că este normal ca studiul să fie făcut pentru toată zona. Cu toate acestea, ei găsesc circumstanţe atenuante proiectantului. „Specialiştii nu au considerat atunci că pot apărea fisuri jos şi sus. Proiectantul nici nu prinsese această zonă în proiect pentru consolidare, deşi aici sunt alunecări multianuale, dar a făcut-o la insistenţele noastre. Nu au fost foarte fericiţi, pentru că erau bani de cheltuit şi s-au limitat la această porţiune, nu au mai făcut studiu mai sus şi mai jos de această zonă. Dar, omeneşte vă spun, nu s-a văzut că ar putea exista o alunecare pe o suprafaţă mai mare. Acum cred că este nevoie de 40-50 de miliarde de lei vechi pentru stabilizarea versantului. Noi vom declara zona calamitată, am înştiinţat organele competente de la ISU, un material va merge şi la guvern, dar, indiferent de ce decizie se ia acolo, noi trebuie să scoatem proiectarea şi execuţia la licitaţie la pachet. La insistenţele noastre, studiul geo s-a făcut cam pe o sută de metri în zona alunecării vechi, o alunecare multianuală, unde iniţial a intervenit societatea noastră de drumuri, a dezvoltat cam tot ce ştia să facă, după care s-a constatat că nu este de ajuns şi s-au făcut studii geo şi s-a constatat că erau cele puţin şapte izvoare care treceau pe sub acest drum şi dislocau de fiecare dată, mai ales după ploi. Partea de lângă această zonă, mai sus sau mai jos, niciodată nu a fost afectată, dar acum sunt crăpături, încearcă să se disloce. Sunt linii foarte subţiri care ne arată că se poate întâmpla ceva acolo. Proiectantul agreat de minister nici măcar nu cuprinsese zona în proiect, dar am insistat pentru că noi deja băgaserăm bani serioşi aici. După ce au făcut acel studiu geo, specialiştii nu au spus că este posibil ca alunecarea să evolueze“, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj.
El a precizat că drumul nu poate fi închis, ci doar restricţionat pe o bandă. „Pentru că este în vârful pantei, nu mai este altă formulă pe unde să se circule, nu sunt variante de ocolire. Vom pune semne de drum îngustat şi vom marca această zonă cu borduri speciale, astfel încât cei care urcă să nu se apropie foarte mult de marginea lui. Directorul Societăţii de Lucrări Drumuri şi Poduri a CJ Dolj, Gheorghe Mâciu, a precizat că alunecarea de teren a avut loc, deoarece pământul nu este compact. „Este nisipos şi vrem să vedem la ce adâncime putem fora. Dacă nu luăm măsuri urgente, există posibilitatea închiderii drumului, mai ales din cauza traficului greu, care face pământul să vibreze“, a spus el.
Directoarea Direcţiei pentru Afaceri Europene a CJ Dolj, Ileana Măjină, a acuzat şi ea faptul că proiectantul şi consultantul au ţinut proiectul secret. „Abia când a început execuţia drumului am avut şi noi posibilitatea să vedem proiectul tehnic. Pentru că nu se mai putea suplimenta suma, deoarece era vorba de fonduri europene, consultantul Inocsa a fost de acord, după un an, să includă consolidarea acelei zone în proiect, a contactat profesori universitari de la Bucureşti care au identificat problemele. De ce s-a făcut studiu doar pentru o porţiune? Noi am cerut consolidarea, dar specialiştii aşa au decis“, a spus Măjină.
Dispute între Inocsa şi CJ Dolj
Contactat telefonic, adjunctul liderului de echipă al firmei Inocsa pe acest proiect, Adrian Crângaş, a declarat pentru GdS că nu au fost probleme legate de alunecările de teren, dar a recunoscut că toată zona unde au loc frecvent alunecări de teren trebuia investigată. „Ce vicii a avut proiectul şi alte probleme ţin exclusiv de minister. De ce nu a făcut CJ Dolj studiul acela geotehnic? În aceste lucrări, studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic trebuia făcute de CJ, deoarece cererea de finanţare s-a făcut pe baza lor. La ei este problema. Ministerul a licitat doar documentaţia de licitaţie, adică determinarea cantităţilor. Eu nu cred că cei de la CJ mint, doar că nu spun ceea ce ar trebui să spună. Nu-şi asumă responsabilitatea“, a spus Crângaş. În replică, Ileana Măjină a afirmat că reprezentantul Inocsa nu ştie ce spune. „Oricum, Inocsa s-a certat cu Ministerul Dezvoltării şi s-a autosuspendat, iar acum supravegherea proiectului a fost preluată temporar de ADR Sud-Vest Oltenia. Atât consultantul Inocsa, cât şi proiectantul ARUP au câştigat 19 proiecte pe fonduri PHARE în ţară, iar ARUP le-a făcut praf pe toate“, a completat Măjină.
Irimat: Responsabilitatea este a consultantului
Vinovat îl consideră pe consultant şi directorul Irimat din Craiova, firmă pe care CJ Dolj o vede proiectantul lucrării, dar a cărei contribuţie s-a limitat doar la stabilirea cantităţilor de materiale. „Ce spun cei de la CJ Dolj este adevărat, pentru că alunecarea de teren din zona unde s-a făcut acel studiu geotehnic a survenit în timpul lucrărilor. Eu zic că se putea face un studiu mai amănunţit al zonei. În cea mai mare măsură responsabilitatea îi revine consultantului. Eu le‑am spus că au greşit când au avizat un proiect incomplet. Consultantul trebuia să vadă că e un risc prea mare“, a spus Florin Goruneanu, directorul Irimat. GdS a contactat şi Ministerul Dezvoltării şi proiectantul general, firma ARUP, dar până la închiderea ediţiei aceştia nu şi-au exprimat punctul de vedere.
