Statisticile spun că în al doilea trimestru din 2010 românii au avut venituri băneşti în medie de 691 de lei de persoană. Şi totuşi, aceste cifre nu au luat în calcul măsurile de austeritate ale guvernului aplicate în a doua jumătate a anului. 90% din bani sunt cheltuiţi pe mâncare şi întreţinere. În aceste condiţii, de unde bani de case, terenuri, acţiuni, concedii etc.?
Potrivit datelor oficiale, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), veniturile totale medii lunare ale românilor în trimestrul al doilea al acestui an au fost în termeni nominali de 2.337 de lei pe gospodărie şi de 806 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.005 lei pe gospodărie (691 de lei pe persoană), iar cele în natură de 332 de lei lunar pe gospodărie (115 lei de persoană). În ceea ce priveşte cheltuielile, românii au cheltuit în aceeaşi perioadă 2.045 lei în medie pe gospodărie, principalele destinaţii ale acestor bani fiind consumul de bunuri, servicii, precum şi transferurile către administraţie de la bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor şi contribuţiilor. Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri – 50,7%. La formarea acestora, au contribuit veniturile din prestaţii sociale (25,6%), din agricultură (3,3%), din activităţi neagricole independente (2,9%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8%). Trebuie spus că există foarte mari diferenţe între mediul urban şi cel rural. În mediul urban, veniturile totale medii pe o gospodărie au fost cu 36% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 12,7% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.
Tot statisticile arată că, în perioada menţionată, cheltuielile au reprezentat 87,5% din nivelul veniturilor totale.
Câştigurile se duc pe mâncare şi întreţinere
Să vedem pe ce au cheltuit banii majoritatea românilor. Aşadar, câştigurile au fost folosite pentru achiziţia de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţie şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor şi contribuţiilor.
Pentru ce nu au avut românii bani: pentru cumpărarea sau construirea de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei, cumpărarea de acţiuni etc. 41,4% din consumul gospodăriilor au constat în produse alimentare şi băuturi nealcoolice, iar 19,3% au fost cheltuieli pentru locuinţă: apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei.
Craiovenii sunt de părere că situaţia statistică indică sărăcia în care trăim. Mai mult, ultimele date statistice nu arată realitatea actuală. „Statisticile sunt în urmă, se referă la trimestrul al doilea, înainte ca guvernul să taie din salariile bugetarilor. Măsurile de austeritate au făcut situaţia şi mai neagră, dacă se poate spune aşa. Nu ştim când vom ieşi din această criză, mai ales că previziunile analiştilor economici nu coincid cu cele ale guvernanţilor, care ba spun că am depăşit apogeul crizei, ba spun că trebuie alte măsuri de austeritate şi împrumuturi externe“, a spus Benone Georgescu, un craiovean nemulţumit.
„Nu-ţi mai rămâne aproape nimic din ce câştigi. Şi la alimente trebuie să faci economie ca să-ţi ajungă banii de la o lună la alta. O să vină iarna şi întreţinerea o să crească şi ea de trei – patru ori. Se mai anunţă şomaj şi tăieri salariale, în paralel cu scumpiri la unele produse. În condiţiile astea, chiar şi banii de supravieţuire va fi greu să-ţi ajungă“, a afirmat, la rândul său, Anda Filip.
Altă statistică, de data aceasta cu titlul de pronostic, ne este dată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), care spune că în 2011 cifrele se vor îmbunătăţi faţă de anul acesta. Se va reduce şomajul şi va creşte PIB-ul pe cap de locuitor. Spre exemplu, pentru Oltenia, CNP previzionează un câştig salarial mediu net lunar pe persoană de 1.357 de lei, faţă de 1.320 de lei – cât a fost în 2010. Doljul, cu 1.304 lei/persoană, se află abia pe poziţia a treia în topul judeţelor Olteniei.
