Dragostea în vreme de criză

În condiţii de linişte economică şi financiară pare normal ca uneori să ai probleme cu dragostea. Atunci când există o stare de normalitate în care partenerii ştiu că există o oarecare stare de stabilitate în ceea ce priveşte viaţa lor socială, problemele cu dragostea pot trece în planul principal al preocupărilor cotidiene. Partenerii pot fi atenţi atât la aspectele majore, cât şi la cele minore. Este important tot ce ţine de relaţia de cuplu, ei investind destul de mult timp în analiza diferitelor aspecte ce pot apărea în viaţa de cuplu. Uneori pot amplifica micile probleme şi le pot transforma în drame dureroase. Alteori pot trece cu vederea gesturile mici ale celuilalt menite să aducă pacea în relaţia de cuplu preferând să rămână într-un triunghi al dramei. Rolul de victimă şi salvator sunt jucate, pe rând, de fiecare în funcţie de conjunctura de moment. Fiecare din cei doi parteneri poate fi pentru celălalt agresor atunci când îl răneşte pe celălalt.
Poveştile sunt apoi purtate în afara relaţiei şi partenerii de cuplu sunt judecaţi, iertaţi sau condamnaţi în funcţie de completul de prieteni care aud povestea şi de cine joacă rolul de victimă în povestea celor doi parteneri.
Împăcarea are loc cu arsenalul focului de artificii, cu explozii sau steluţe colorate şi cuplul îşi reia viaţa cotidiană până la un nou episod.
În condiţii de criză, de sărăcie şi frică de ziua de mâine, nivelul de frustrare creşte pe măsura datoriilor din bănci sau a numărului de rate neplătite. În acest context defavorabil, relaţia de cuplu nu are foarte mari şanse de supravieţuire atâta timp cât atenţia nu este îndreptată către ea. Când grijile cotidiene tind să acapareze toate celelalte planuri ale vieţii, dragostea unui cuplu poate avea două direcţii majore.
Una din aceste direcţii este cea în care partenerii fiind expuşi factorilor stresori din afara relaţiei pot deveni mai agresivi unul cu celălalt şi în acest fel relaţia de cuplu este expusă incertitudinii. În acest caz, tendinţa de evadare din cuplu creşte.
Sentimentul certitudinii reprezintă baza stabilă a fenomenului numit dragoste. Dragostea este o legătură emoţională care poate avea diferite grade de intesitate, cuprinde multe aspecte şi este asociată cu ceea ce numim atenţie emoţională. Oamenii îşi arată aprecierea unul faţă de altul prin intermediul cuvintelor, gesturilor, al mimicii şi al faptelor. Ei pot îndeplini tot felul de sarcini de dragul partenerului lor. În condiţii de criză economică, dragostea îşi dă într-o relaţie de cuplu examenul de maturitate, fiind direct influenţată de contextul social în care cuplul trăieşte.
Sursa esenţială a dragostei pentru celălalt se exprimă prin sexualitate. Oboseala şi stresul pot influenţa calitatea vieţii sexuale în această perioadă. Dacă cuplul este conştient însă, de relaţia pe care o are, poate căpăta abilitatea de a transforma contextul social nefavorabil într-o scânteie care poate aprinde dragostea, descoperind o capacitate necunoscută a relaţiei de cuplu şi poate face din aceasta un cadru în care fiecare se poate alimenta cu încredere, siguranţă şi speranţă, construind cu răbdare certitudinea unităţii. Ambii parteneri pot astfel să se hrănească din încrederea care poate apărea şi dragostea care se consolidează poate fi un fundament care să îi susţină pentru a traversa momentele dificile din viaţa socială sau financiară.
Totul poate începe printr-o constantă preocupare pentru relaţia de cuplu chiar în acest moment!