11.4 C
Craiova
vineri, 1 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalStrada noastră unde e?

Strada noastră unde e?

http:http://www.youtube.com/watch?v=F96RXDIJMBQ
http:http://www.youtube.com/watch?v=XtRamouvris

Pe harta Craiovei cu siguranţă le găseşti, în teren sunt, de fapt, nişte hârtoape pline cu nămol şi gunoaie, pe care pătrunzi cu greu. Sunt străzile de la peri-feria oraşului, în zona Potelu, unde în ultimii ani s-au ridicat sute de clădiri. Proprietarii spun însă că investiţiile lor sunt îngropate în mocirlă din cauza nepăsării autorităţilor.

Cunoscută sub denumirea de cartierul Veteranilor fiindcă aici au fost împroprietăriţi după 1990 veteranii de război şi revoluţionarii, zona cuprinsă între strada Potelu, Unitatea Militară de la Făcăi şi ANL-uri s-a transformat în câţiva ani într-un cartier de vile luxoase, dar lipsit de utilităţi şi unde reţelele stradale sunt nişte drumuri desfundate. Străzile sunt marcate pe harta Băniei: Geniştilor, Vânătorii de Munte, Eroii Sanitarei, Cavaleriei, Infanteriei, Aviatorilor şi Detaşamentul Păuliş. În realitate, totul s-a transformat într-o mocirlă peste care locuitorii de aici au mai pus ici-colo pietriş pentru a putea ieşi din case. Cel puţin aşa s-a întâmplat pe strada Geniştilor. Celelalte aşa-zise străzi nu se mai cunosc. În prezent, nici nu se mai cunoaşte amplasarea lor iniţială. „Mergem pur şi simplu pe arătură. Nici nu mai ştim care sunt străzile. Conform actelor eu locuiesc pe strada Vânătorii de Munte, dar nici nu mai ştiu care este strada. Trecem pe terenurile vecine. Când proprietarul o să şi-l îngrădească, o să găsim altă cale de acces. Dacă ar veni cei de la primărie, măcar să traseze străzile, ne-am pune şi singuri pietriş. Nu avem pretenţie la asfalt, dar să trăim omeneşte. Când a nins, nu am putut ieşi câteva zile de aici“, spune Florin Pîrvuleţu, localnic.
Oamenii se plâng că pentru autorităţile locale nu sunt decât nişte simpli plătitori de taxe şi impozite. „De la primărie nu a venit nimeni aici. Acum ne spun că nu ar fi trebuit să ne dea autorizaţii. Dar pentru întocmirea fiecărui document, pentru încheierea contractelor cu furnizorii am plătit din propriul buzunar. Nu ne-am plâns. O stradă este tot ce ne trebuie ca să putem circula civilizat. Plătim impozit câte 800 de lei pe an, am dat 2.000 de euro pentru aducerea stâlpilor şi introducerea curentului electric, plătim contractul cu Serviciul de Salubritate, dar nu-i vedem decât la câteva luni. Am făcut o investiţie, dar, din cauza infrastructurii, trăim în condiţii inumane“, susţine Marius Voicu, localnic.

Sistemul îngroapă investiţia

Nemulţumirea locuitorilor este cu atât mai mare cu cât în zonă s-au făcut şi investiţii private, care vin în sprijinul comunităţii. Există aici o şcoală, un cămin de bătrâni, iar până în toamnă se va da în folosinţă o nouă instituţie de învăţământ. Construcţia este într-adevăr impresionantă, ridicată cu banii fundaţiei „Ethos“, şapte milioane de euro. Aproximativ 200 de copii vor putea fi instruiţi aici. „Pentru a merge la şcoală, copiilor li se asigură transport gratuit, dar microbuzul nu poate ajunge aici. Elevii rămân în strada principală şi de aici îi transportăm mai mult în braţe. Atât ei, cât şi noi, profesorii, avem încălţăminte de schimb. Primim din afară fonduri, investim pentru comunitate, iar din partea administraţiei locale nu avem nici un sprijin, în sensul că nu ne ajută cu străzile. Avem nevoie de o stradă, măcar pietruită. Clădirea este ridicată la standarde europene, după o tehnologie elveţiană, iar noi ce oferim?“, întreabă cu mâhnire directorul şcolii, Daniel Vieru.

Toate merg prost

De celelalte probleme localnicii nici nu mai îndrăznesc să se plângă. Strada este mai importantă, dar nu pot trece cu vederea că plătesc ridicarea gunoiului către Salubritate, dar stau cu el în curte fiindcă, dacă nu sunt acasă, le este teamă să lase pubelele la poartă ca să nu le fie furate. „Trebuie să stau să urmăresc maşina de gunoi. Nu am curaj să las pubela afară, că dispare. Dacă nu sunt acasă, nu mi se ridică gunoiul“, spune proprietara imobilului de pe strada Geniştilor, nr. 89. Furturile în cartier sunt frecvente. „Lângă calea ferată sunt nişte coşmelii ocupate de romi. Bănuim că ei sunt cei care ne calcă frecvent proprietăţile“, a spus Daniel I, care a fost victima spărgătorilor.
Nici cu energia electrică nu stau mai bine. Transformatorul de energie electrică nu mai face faţă numărului mare de imobile care se racordează la reţea. Generatorul instalat de CEZ este de o capacitate mai mică, iar tensiunea şi intensitatea curentului electric sunt slabe.

Promisiuni

Din partea autorităţilor locale, numai promisiuni. „Primarul ne-a spus că la 1 mai vine în cartier şi împreună vom găsi o soluţie pentru situaţia în care ne aflăm cu toţii. Numai că facem haz de necaz, nu a specificat şi anul“, spune un cetăţean.
„Pentru zona Romanescu – Hipodrom este în curs de realizare Planul Urbanistic Zonal privind reglementarea de construire a zonei. Odată cu realizarea acestui PUZ vor fi clar delimitate străzile şi zona construibilă. Planul Urbanistic Zonal urmează să fie supus aprobării consilierilor locali într-o viitoare şedinţă de consiliu“, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Craiova, Carmen Licu.
Până la viitoarea şedinţă de consiliu, craiovenii care şi-au ridicat case pe străzi existente decât pe hârtie mai au de aşteptat.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

16 COMENTARII