Medicina şcolară este un domeniu contestat. În timp ce unii elevi şi profesori consideră că rostul cabinetelor şcolare este acela de a elibera pe bandă scutiri medicale, există medici care îşi fac meseria cu seriozitate.
Medici şcolari pe care profesorii şi elevii îi văd foarte rar sunt destui în judeţul Dolj. Un astfel de caz a fost mediatizat în urmă cu câţiva ani. Este vorba de cabinetul de stomatologie de la Colegiul „Elena Cuza“ din Craiova, pe care reporterii GdS l-au găsit închis, deşi, conform programului afişat pe uşă, ar fi trebuit să fie deschis.
Mai sunt şi cabinete unde elevii se duc doar ca să-şi vizeze scutirile. „Nu ştiu ce ne-am face fără cabinetul şcolar. La noi în şcoală se chiuleşte mult, dar dacă găseşti un medic din afară să-ţi dea scutire este o simplă formalitate să ţi-o vizeze la cabinetul şcolar. De multe ori, doctorul nici nu se uită ce vizează“, a spus Cosmin, elev în clasa a XI-a la un grup şcolar din Craiova.
Printre liceeni circulă chiar şi bancuri despre un coleg care s-a prezentat la cabinet cu o scutire pe care era trecut diagnosticul de… infarct. Şi, culmea, medicul i-a vizat scutirea.
Când elevii şi profesorii devin urgenţe
Totuşi, astfel de cazuri sunt excepţii. Puţini ştiu însă ce responsabilităţi are medicul de la un cabinet şcolar. Dr. Paulina Purcaru cunoaşte toate tertipurile atunci când vine vorba de vizat scutiri medicale şi nu negociază cu elevii chiulangii. Mai nou, pentru că unii dintre ei veneau la sfârşitul anului şcolar cu scutiri din primul semestru, medicul a anunţat că nu primeşte scutiri medicale decât pentru luna respectivă.
Chiar dacă mai erau trei zile până la vacanţa de vară a elevilor, pe dr. Purcaru am găsit-o la cabinetul care funcţionează în unul dintre căminele Grupului Şcolar CFR. În ciuda programului încărcat – este sfârşit de an şi elevii care se pregătesc de bacalaureat (aproximativ 200 la număr) au nevoie de adeverinţe medicale pentru proba sportivă şi, în plus, este o perioadă în care trebuie întocmite tot felul de situaţii -, doctoriţa a găsit răgazul necesar să ne explice de ce este importantă munca ei. „Ca medic şcolar am în grijă 1.500 de elevi. Mă ocup de activitatea de prevenţie – tot ceea ce înseamnă educaţie sanitară în şcoală şi în cămine (igiena individuală şi igiena colectivă) – şi de vaccinarea elevilor. De asemenea, tratez urgenţele, pentru că în fiecare zi se petrec tot felul de accidente pe terenul de sport, în sălile de curs, şi dau trimiteri atunci când este cazul. Nici profesorii nu ocolesc cabinetul. Avem cadre didactice cu boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială, care au nevoie de acordarea primului ajutor“, a spus dr. Purcaru.
Printre atribuţii, întocmirea meniului
Medicul şi asistentul şcolar sunt cei care trebuie să asigure zilnic controlul igienico-sanitar al alimentelor care vor ajunge la cantină pe masa elevilor şi să participe la întocmirea meniurilor. Tot cadrele medicale din şcoală trebuie să efectueze controlul medical periodic al angajaţilor de la cantină. Un medic care neglijează aceste atribuţii riscă enorm, pentru că doar un control medical riguros poate preveni toxiinfecţii alimentare în masă sau alte probleme cauzate de lipsa igienei ori calitatea îndoielnică a alimentelor.
Deloc de neglijat este rolul medicului şcolar în depistarea bolilor transmisibile în rândul elevilor. La început de an şcolar, de semestru, sau ori de câte ori este nevoie se face triajul epidemiologic al elevilor atât în sălile de curs, cât şi în cămin pentru a preveni apariţia epidemiilor.
La Grupul Şcolar CFR au fost depistaţi în acest an doi elevi cu tuberculoză, cazuri în care implicarea medicului şcolar a fost foarte importantă pentru prevenirea răspândirii bolii. „După identificare, se fac controale zilnic, în următoarele 15-30 de zile, pentru a vedea dacă nu apar şi alte îmbolnăviri în colectivitatea respectivă“, a explicat Paulina Purcaru.
În cămin, riscul de îmbolnăvire în masă este şi mai mare, iar cele mai frecvente boli sunt cele eruptive, cum ar fi rujeola, rubeola sau varicela.
Cabinetele trec în subordinea consiliilor locale
De la 1 iulie, cabinetele şcolare vor trece din subordinea spitalelor în cea a consiliilor locale, însă demersurile în vederea transferării atribuţiilor sunt în curs de desfăşurare. Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj, care a coordonat până acum activitatea cabinetelor şcolare, susţine că vor fi probleme în mediul rural, unde nu există cabinete şcolare, iar prevenţia şi triajul epidemiologic sunt făcute benevol de medicii de familie. „Nu ştiu dacă medicii de familie vor mai accepta să desfăşoare această activitate fără să fie plătiţi, în momentul în care vor deveni angajaţii consiliului local. Atunci se va vedea cât este de important un cabinet şcolar“, a fost de părere dr. Ştefan Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.
Cabinete şcolare
În judeţul Dolj există 54 de cabinete şcolare, dintre care zece stomatologice. Fiecare are arondaţi 1.000-1.500 de elevi, ceea ce înseamnă că un cabinet poate să răspundă chiar şi de două-trei şcoli plus o grădiniţă. Din acest motiv, au putut fi deschise cabinete doar în oraşe: două în Calafat, câte unul în Filiaşi, Băileşti şi Segarcea, iar restul de 49 în Craiova.
