Fântâna secretă din cadrul complexului arheologic Sucidava de la Corabia va fi punctul de atracţie al unei petreceri câmpeneşti, organizată pe 1 Mai.
Petrecerile câmpeneşti organizate în prima zi din luna mai la Sucidava au intrat în tradiţia oraşului, localnicii redescoperind de fiecare dată şi fântâna secretă. Primarul oraşului Corabia, Theodor Barbu, a declarat că reprezentanţii Muzeului Judeţean Olt vor fi prezenţi la Sucidava de 1 Mai pentru a oferi informaţii şi explicaţii tuturor vizitatorilor care vor dori să coboare treptele fântânii secrete. Accesul în fântână se face numai dacă vin turişti în grupuri organizate cu ghid sau de 1 Mai. Localnicii ştiu că la Sucidava e o fântână secretă, deşi majoritatea nu cunosc exact perioada în care aceasta a fost realizată. Apa fântânii este şi astăzi potabilă, dar ea a fost folosită doar în perioade de război şi niciodată pe timp de pace.
Singurul obiectiv din complexul Sucidava rămas intact
Fântâna captează la o adâncime de 18 metri un izvor aflat la poalele cetăţii Sucidava, la 14 metri în exterior de zidul de apărare. Ea se compune din puţul propriu-zis şi coridorul de acces, lung de 26 de metri, ce coboară până la izvor. Monumentul a fost construit odată cu refacerea fortificaţiei, în secolul VI d.Hr., de împăratul Iustinian şi a rămas în funcţiune până la abandonarea cetăţii, un secol mai târziu. Este singura fântână monumentală de acest tip din Europa de Sud-Est din perioada romano-bizantină. Sucidava a apărut ca un important centru economic şi militar al tribului geto-dacic „Sucii", numele său însemnând Cetatea Sucilor. În urma cuceririi Daciei de romani, pe teritoriul actualei localităţi Celei s-a ridicat un castru roman, care a contribuit la dezvoltarea oraşului civil roman Sucidava.
Sub împăratul roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare, iar împăratul Constantin cel Mare (306-337) a ridicat actuala fortăreaţă, a construit un pod de piatră peste Dunăre şi a restaurat drumul roman din câmpia românească. Prima dată, cetatea a fost distrusă de huni (442-447), iar între anii 527 şi 533 a fost refăcută de împăratul Iustinian, fiind distrusă definitiv de invaziile avaro-slave, în jurul anului 600. La Sucidava, stăpânirea romană s-a menţinut fără întrerupere până la sfârşitul secolului al VI-lea, dar, din secolul următor, aria cetăţii a fost locuită de o populaţie românească. În secolele XIV-XVI, pe o parte din cetate a fost construită o fortificaţie medievală.
Din fosta cetate romană se mai păstrează astăzi fântâna secretă – folosită de localnici în timpul invaziilor şi apoi al diferitelor războaie, apa ei fiind potabilă şi acum -, o criptă şi un fragment din podeaua sediului comandamentului cetăţii. Numele localităţii Celei, astăzi un cartier al oraşului Corabia, vine de la o aşezare preistorică, ale cărei urme, datând din a doua jumătate a mileniului III î.Hr., au fost descoperite recent.
