21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăLocal60 de ani de la înfiinţarea NATO

60 de ani de la înfiinţarea NATO

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea NATO, în cadrul unei şedinţe comune a Camerelor Parlamentului, că meritele aderării României la structurile Nord-Atlantice pot fi împărţite egal de partidele politice care au guvernat ţara.

Preşedintele a spus că dincolo de faptul că NATO reprezintă principalul garant al securităţii, aderarea României la structurile Nord-Atlantice are şi o componentă puternică simbolică, începutul procesului de aderare oferind statului un plus de coerenţă într-un moment de confuzie. „Obiectivul aderării la NATO a dat coerenţă şi direcţie administraţiei centrale şi clasei politice româneşti. Într-o vreme când confuzia politică era încă mare şi ne confruntam cu o severă criză economică, deschiderea uşii NATO a contribuit la depăşirea unui moment dificil pentru România. După alegerile din 2000, România şi-a continuat parcursul integrării, astfel încât putem spune că meritele aderării României la NATO pot fi împărţite egal de partidele politice care au guvernat România. Ţara noastră a câştigat un plus de respect pentru că partidele politice nu au politizat raportarea României faţă de această organizaţie", s-a adresat preşedintele Traian Băsescu plenului reunit al parlamentului. La şedinţa aniversară a NATO au participat şi foştii preşedinţi ai ţării, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, dar şi foşti premieri şi miniştri.

Traian Băsescu a punctat faptul că, odată cu aderarea la NATO, în urmă cu cinci ani România s-a angajat să fie mai mult decât consumator de securitate, adică să devină şi „un furnizor net de securitate". „Cu cei 148 de militari care sprijină misiunea NATO din Kosovo şi cu cei 899 de participanţi la misiunea din Afganistan, putem afirma că România contribuie substanţial la efortul comun al Alianţei". Şeful statului a menţionat că populaţia a sprijinit întotdeauna „la cote înalte" Alianţa Nord-Atlantică şi a spus că onorează militarii români din teatrele de operaţiuni şi cinsteşte memoria celor care şi-au pierdut viaţa în misiuni.

70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

Preşedintele a arătat că e aproape imposibil de conceput cum ar fi arătat acum statele din centrul şi estul Europei fără extinderea NATO. Şeful statului a precizat că securitatea statelor NATO depinde şi de punţile de cooperare cu statele vecine, iar România este, ca şi stat de graniţă al Alianţei, cu atât mai conştientă că siguranţa Europei este strâns legată de consolidarea democraţiei şi a stabilităţii în regiunile adiacente NATO şi Uniunii Europene. Băsescu a amintit că în acest an nu se împlinesc doar 60 de ani de la înfiinţarea NATO, ci şi 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, „pe care istoria l-a condamnat demult, dar ale cărui consecinţe nu au fost toate depăşite". „Existenţa noastră istorică ne învaţă aşadar unde să identificăm interesul naţional în materie de securitate, de aliaţi şi în ceea ce priveşte ameninţările potenţiale", a arătat Băsescu.

România va continua să-şi sprijine interesul naţional

Şeful statului a spus şi despre şansa României de a juca un rol activ în cadrul Alianţei, amintind de summit-ul desfăşurat anul trecut la Bucureşti, dar şi de promovarea continuă a unui parteneriat consolidat al NATO cu Uniunea Europeană. Băsescu a precizat că summit-ul care va avea loc la finalul acestei săptămâni, găzduit de Franţa şi Germania, va ilustra vocaţia NATO de reunificare a Europei. Cu ocazia summit-ului aniversar, România va continua să-şi sprijine interesul naţional, a arătat Băsescu, referindu-se la crearea unei zone de pace şi de linişte la frontiera de sud-vest. „Prin prestaţia sa în cadrul NATO, România s-a afirmat ca un aliat european cu vocaţie transatlantică. Este un profil pe care dorim să-l consolidăm, prin contribuţia activă, inclusiv din cadrul Uniunii Europene, la întărirea relaţiei transatlantice şi a cooperării între NATO şi Uniunea Europeană. România are obligaţia să manifeste fermitate pentru menţinerea obiectivului general reflectat de Declaraţia de la Bucureşti, axat pe indivizibilitatea securităţii Alianţei, solidaritatea colectivă şi asigurarea unei «arhitecturi cuprinzătoare» pentru un posibil sistem NATO antirachetă, interconectat cu cel american, care să acopere şi să protejeze «întregul teritoriu Aliat»", a continuat şeful statului.

Băsescu s-a referit şi la securitatea energetică, unde România sprijină o abordare orientată spre rezultate. De altfel, Băsescu a enunţat, printre noile provocări de securitate, şi întreruperea fluxului resurselor energetice, amintind de problema cu care Europa s-a confruntat la începutul anului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS