Preşedintele Traian Băsescu a spus în Austria că România nu apelează la nici o finanţare bilaterală, ci utilizează doar fonduri care există la nivelul UE şi FMI, explicând că se încearcă prefigurarea unui acord guvern-bănci, societăţi comerciale, astfel încât criza să aibă efecte cât mai mici.
„Ceea ce încercăm noi să prefigurăm împreună, având în vedere că băncile austriece deţin peste 30% din piaţa românească sau societăţile de asigurări austriece deţin aproape 40% din piaţa românească de asigurări, este cum să construim un parteneriat între stat, guvern, bănci şi societăţi comerciale pentru ca o eventuală depreciere a situaţiei economice în Europa să nu afecteze evoluţiile economice decât în măsura în care nu avem ce să facem", a explicat preşedintele Traian Băsescu, la finalul unei întrevederi cu omologul său austriac.
În contextul unei întrebări venite din partea presei, Băsescu a ţinut să clarifice faptul că România nu a solicitat „un pachet de ajutor" şi nici finanţare bilaterală, ci utilizează doar fondurile UE şi FMI, ca element de prevenţie.
„România nu a solicitat un pachet de ajutor, deci nu suntem în situaţia în care au fost sau poate vor fi alte ţări care în ultima clipă solicită sume de la instituţii internaţionale pentru a se salva. O să vă spun un lucru care poate vă surprinde. Noi acţionăm preventiv, pornind de la ce s-ar putea întâmpla mai rău în evoluţia globală a economiei, poate chiar exagerăm puţin riscurile. Dar facem acest lucru pentru ca România, în ansamblu, indiferent că discutăm despre stat, bănci sau societăţi comerciale, să fie pregătită pentru momentul în care relansarea economică se va produce", a subliniat şeful statului român.
Preşedintele Traian Băsescu a avut la Viena o discuţie cu omologul său austriac, Heinz Fischer, abordând probleme de interes politic, dar mai ales economic. Şeful statului a ţinut să-i mulţumească preşedintelui Austriei pentru primirea la Viena, dar şi pentru atenţia acordată atunci când şeful statului român s-a aflat internat în spital. Cei doi preşedinţi au abordat şi alte subiecte de interes bilateral, unul dintre cele mai importante fiind strategia pentru Dunăre, pe care cele două state au demarat-o cu aproximativ un an în urmă, şi care urmăreşte transformarea fluviului într-un important coridor de transport şi turistic.
