Foarte mulţi adolescenţi şi chiar copii sunt nevoiţi să lucreze pentru a-şi ajuta părinţii să întreţină familiile numeroase. Sărăcia şi lipsurile le distrug copilăria şi îi obligă să înceapă lupta cu nevoile mult prea devreme.
Una dintre cauzele abandonului şcolar este sărăcia, anual sute de elevi gorjeni renunţând la şcoală din lipsa banilor. Majoritatea provin din mediul rural şi mulţi dintre ei merg la muncă alături de părinţi pentru a-şi întreţine familiile. Fie că părăsesc ţara cu unul dintre adulţii care îi au în grijă, fie că rămân acasă, merg la muncă pentru a aduce şi ei un ban în casă, rotunjind astfel veniturile modeste ale familiei. Specialiştii din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean şi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj au încercat să prevină abandonul şcolar şi exploatarea copiilor prin muncă, dar nu este uşor. „De obicei, exploatarea prin muncă a minorilor este mai greu de dovedit. La ţară, mai toţi copiii, elevi sau nu, participă la muncile câmpului sau la cele gospodăreşti. Acest lucru devine o problemă când copilul nu mai merge la şcoală pentru a putea munci şi a aduce şi el bani acasă“, a spus Ninela Gruia, directoarea adjunctă în cadrul DGASPC Gorj.
Primăvara se înregistrează cele mai multe cazuri de abandon şcolar, pentru că perioada coincide cu debutul muncilor agricole.
La limita subzistenţei
Trăiesc de pe o zi pe alta, din datorie în datorie, sperând că într-o zi lucrurile se vor schimba. Într-o casă dărăpănată, 11 suflete vieţuiesc într-o singură cameră. O bunică bolnavă de TBC, doi părinţi care nu au nici unul loc de muncă şi opt copii, toţi minori. Familia Catrinoiu din satul Vladimir trăieşte pe datorie: mâncarea, hainele şi rechizitele le iau de la un butic din sat şi le plătesc de pe o lună pe alta: „Pe datorie luăm tot, merge bărbatu-miu şi le ia şi le plătim când vine ajutorul. Cartofi mâncăm cel mai des, carne rar, la sărbători mari, poate. Ne descurcăm greu cu banii, nu avem serviciu“, a spus cu tristeţe mama celor opt minori. Şi, cum se spune din bătrâni că necazul trage la cei sărmani, fata cea mare a familiei Catrinoiu, Mădălina, a fost violată de unchiul ei. „Nenorocitul de frate-miu a violat-o şi l-am spus la poliţie. Acum e arestat. Era beat şi l-am prins cum trăgea de Mădălina într-un ogaş, îi rupsese pantalonii şi o ameninţa că o omoară. Apoi am aflat că nu era prima dată când trăgea de ea şi că altă dată îi reuşise ce voia“, a povestit, plângând, femeia de 35 de ani. Fiica ei are doar 13 ani şi a rămas doi ani la rând repetentă. Din cei opt copii ai familiei Catrinoiu, doar trei sunt la şcoală: unii au renunţat, alţii sunt prea mici pentru a merge la cursuri. Unchiul violator a ajuns după gratii, iar familia Catrinoiu speră ca el să nu mai iasă niciodată de acolo. Tatăl copiilor munceşte alături de fiul cel mare, ei fiind singurii care aduc banii necesari traiului zilnic.
Văcarul satului
Munceşte cot la cot cu tatăl său, chiar dacă abia a împlinit 15 ani. A hotărât să-şi ajute familia renunţând la propriul viitor: a abandonat şcoala după absolvirea clasei a VI-a. Dănuţ este cel mai mare dintre cei opt copii ai familiei Catrinoiu. Scund, tăcut, cu o privire tristă şi plină de revoltă, Dănuţ a uitat de mult cum este să fii copil. A renunţat la şcoală şi în ultimii trei ani a muncit pe la vecini ca să-şi ajute părinţii să îi hrănească pe ceilalţi şapte fraţi ai săi. „A mai fost pe la săpat, cu ziua. Mai ales acum primăvara este chemat de săteni. Toată vara a stat de pază la vacile din sat şi l-au plătit cu 2,5 milioane (250 de lei – n.r.). Nu a fost mulţumit şi acum va merge la Aninoasa“, a spus Eufrosina, mama copilului.
Băiatul, ajuns în pragul adolescenţei, a înţeles că trebuie să muncească pentru ca familia lui să poată supravieţui. „Ne descurcăm greu cu banii şi mi-am găsit la Aninoasa de muncă. Voi fi văcar pe patru milioane (400 de lei – n.r.) şi voi veni acasă o dată pe lună. Atunci, le voi aduce alor mei mare parte din bani. De asta m-am angajat, ca să îi ajut. Nu mai fac şcoală, nu am cum, voi munci. Şi cu şcoala ce faci în viaţa asta?“, se întreba cu amărăciune Dănuţ.
În ochi i se oglindesc tristeţea vieţii sale, furia împotriva destinului care le-a smuls, lui şi fraţilor săi mai mici, şansa la o viaţă mai bună, la copilărie şi la visele frumoase. Mai ştie să citească, dar matematica a uitat-o de mult, iar pe o carte nu a mai pus mâna de trei ani. Este hotărât să muncească, şi-a acceptat soarta şi i-ar plăcea să le ofere fraţilor săi o viaţă fără griji. Până atunci, Dănuţ îşi doreşte ca măcar de sănătate să aibă parte fraţii şi părinţii săi: „Dormim toţi 11 aici, într-o cameră. Acum, că plec eu la Aninoasa, vor avea mai mult loc. Sora mea Mădălina este tristă, Elena este bolnavă (fata de 12 ani suferă de epilepsie – n.r.), măcar ai mei şi ăi mici să fie bine. Bunica nu ştiu cât o mai duce-o. Măcar sănătoşi de-am fi“.
Elevii din mediul rural renunţă la şcoală
Peste 750 de elevi din judeţul Gorj au abandonat cursurile în primul semestru din anul şcolar 2008-2009. În topul abandonului şcolar se află localităţile rurale cele mai sărace din Gorj. „Dintre şcolile din judeţ, la Rovinari şi la Bumbeşti-Jiu sunt cele mai multe probleme. În unele cazuri, părinţii din mediul rural nu au bani să îşi trimită copiii la şcoală“, a declarat Dorin Taşcău, inspector şcolar general.
