Alegerile prezidenţiale americane au loc mâine, dar ambii candidaţi se pregătesc deja de două luni pentru o sarcină delicată pe care doar unul dintre ei va fi chemat să o îndeplinească: să transforme o echipă de campanie într-un aparat de guvernare.
Noul preşedinte ales nu va avea la dispoziţie decât 77 de zile înainte de a-şi prelua funcţia, explică AFP. Tranziţia, care a devenit de-a lungul timpului tot mai reglementată, de la primul transfer de putere dintre George Washington şi John Adams în 1797, promite să fie delicată, din cauza crizei excepţionale care afectează Statele Unite şi pentru că peste 150.000 de soldaţi americani se află în teatre de operaţiuni din străinătate.
„Doar în 1933 a mai avut loc o tranziţie atât de dificilă ca aceasta“, subliniază Darrell West, director de studii despre guvernare la Brookings Institution, referindu-se la venirea la putere a lui Franklin D. Roosevelt în plină criză financiară. „Ne confruntăm cu o situaţie economică proastă şi două războaie, iar noul preşedinte nu are bani pentru a rezolva principalele probleme“, rezumă el.
Spre deosebire de alte ţări, unde se exercită o continuitate în serviciul public, majoritatea posturilor din administraţia americană sunt politice şi foarte multe îşi înlocuiesc titularii odată cu schimbarea de preşedinte. De aici şi numărul mare de cazuri în care colaboratori ai Casei Albe descoperă că dosarele şi arhivele lor au dispărut şi că sunt în incapacitatea de a lucra. De exemplu, preşedintele Harry Truman nu ştia nimic despre arma atomică, o tehnologie recentă la acea dată, când l-a înlocuit pe Franklin Roosevelt, la moartea acestuia în 1945.
„Imediat după alegeri, mai ales dacă va câştiga Barack Obama, va trebui să existe deja o echipă decizională“, apreciază Martha Kumar, profesor de ştiinţe politice la Towson University. Această echipă va trebui să îi includă pe secretarul general al Casei Albe, un director de personal, consilieri juridici, o echipă de comunicare, consilieri pentru securitate naţională, un consilier economic şi un director de buget, enumeră ea.
Dacă va fi ales Obama, observatorii se aşteaptă ca el să nu întârzie prea mult să numească şi un secretar al apărării, funcţie pentru care este menţionat numele actualului titular, Robert Gates, şi unul al Trezoreriei. Având în vedere criza financiară, dacă este ales republicanul John McCain, şi el va trebui să pună rapid pe picioare o echipă economică în stare să liniştească pieţele.
Noul preşedinte poate numi până la 7.000 de persoane în administraţie, dar în primă fază se mulţumeşte în general să desemneze ocupanţii funcţiilor cele mai importante.
Dacă va câştiga Obama, îi va fi cu siguranţă mai uşor decât i-ar fi lui McCain să obţină aprobarea Senatului pentru aceste numiri, având în vedere că democraţii sunt majoritari în Congres.
Candidaţii se pregătesc pentru această tranziţie de câteva luni, deşi nu pot face acest lucru într-un mod prea vizibil, de teamă să nu pară prea siguri că vor câştiga.
John Podesta, fost secretar general al Casei Albe în timpul lui Bill Clinton, conduce echipa însărcinată cu tranziţia în tabăra democrată. Omul numit de McCain pentru această sarcină este John Lehman, fost secretar al marinei în timpul lui Ronald Reagan.
Şi diferitele ramuri ale administraţiei se pregătesc de mult timp pentru tranziţie, de teamă ca inamicii Statelor Unite să nu exploateze situaţia. Preşedintele Bush a cerut ca 8,5 milioane de dolari din bugetul pe 2009 să fie consacrate transferului de putere, iar echipa preşedintelui ales va avea birouri la Casa Albă şi dreptul de a fi informată asupra oricărui subiect.
Obama a fost informat despre riscurile de atentate teroriste
Barack Obama a fost avertizat de oficiali din serviciile de informaţii că teroriştii ar putea viza ţinte americane, din ţările aliate sau chiar pe el însuşi, dacă va fi ales preşedinte, transmite Sunday Telegraph în ediţia electronică.
Raportul care i-a fost prezentat lui Obama se baza pe informaţii specifice obţinute din monitorizarea reţelelor de terorişti şi informatori, potrivit unei surse militare. De altfel, când candidatul democrat la vicepreşedinţie, Joe Biden, a declarat recent că Obama va fi testat încă din primele şase luni ale mandatului, dacă va fi ales, el s-ar fi referit la aceste informaţii.
Datele pe care le-a primit Obama de la serviciile de informaţii americane s-au concentrat pe ameninţări exterioare, mai mult decât pe siguranţa sa. Este vorba despre atacuri majore împotriva aliaţilor Statelor Unite care pot duce la crize mondiale, atacuri asupra unor interese americane, precum ambasadele, cooperarea între state inamice şi grupuri teroriste pentru organizarea de atacuri.
Biden spusese recent că „nu vor trece şase luni înainte ca lumea să îl testeze pe Barack Obama aşa cum l-a testat pe John Kennedy“ prin criza rachetelor cubaneze. „Vom avea o criză internaţională, o criză generată pentru a-l testa“, a spus el, expunând democraţii atacurilor republicanilor pe tema securităţii.
Fred Burton, fost agent american antiterorism, a declarat pe de altă parte pentru The Sunday Telegraph că al-Qaida ar putea viza ţări aliate Statelor Unite – Marea Britanie sau Israel – dacă nu reuşeşte un atac pe teritoriul american la începutul noii administraţii, ca în 2001 sau 1993.
Comunitatea financiară mondială, deja zguduită de tulburări în ultima vreme, se teme de riscul asasinării primului preşedinte de culoare al Statelor Unite, care ar declanşa una dintre cele mai grave crize internaţionale şi ar ameninţa pieţele.
Obama a solicitat şi primit protecţia Secret Service în urmă cu 18 luni, cu mult timp înainte de a obţine învestitura democrată, mai devreme decât orice alt candidat fără experienţă guvernamentală. Sâmbătă, casa lui din Chicago era înconjurată de poliţie cu blocuri de beton destinate să prevină atacuri sinucigaşe cu bombă.
Există temerea că Obama ar putea
fi vizat de rasişti
Pe plan intern, există temerea că Obama ar putea fi vizat de rasişti. Doi neonazişti au fost arestaţi în Statele Unite pentru că au făcut ameninţări cu moartea la adresa lui Barack Obama, în cadrul unui complot rasist, ceea ce a intensificat temerile de un atentat împotriva senatorului de culoare.
Dar experţii au avertizat, de asemenea, că o tentativă de asasinare a unui preşedinte privit cu atâta optimism în mare parte din lume ar putea să îi tenteze şi pe islamiştii radicali.
Atacuri teroriste au avut loc în America în primul an de mandat al ultimilor doi preşedinţi. În 1993, un vehicul-capcană a explodat la World Trade Centre, New York, la o lună după învestirea lui Bill Clinton, în timp ce atentatele de la 11 septembrie au fost comise la mai puţin de un an de la venirea la putere a lui George W. Bush. Teama repetării acestui scenariu a dus, printre altele, la intensificarea operaţiunilor trupelor americane din Afganistan în Pakistanul vecin, potrivit unor surse.
